• Ana Blandiana împlinește astăzi 84 de ani.• Universitatea din București (UB) va acorda, în cadrul unei ceremonii care va avea loc joi, 26 martie 2026, distincția de Doctor Honoris Causa poetei Ana Blandiana, una dintre cele mai importante voci ale literaturii române contemporane și o personalitate emblematică a spațiului public românesc.
Autoare a 35 de cărți publicate în limba română și a peste 100 de volume apărute în 27 de limbi, Ana Blandiana s-a impus drept una dintre figurile esențiale ale literaturii române contemporane printr-o operă care cuprinde poezie, proză, eseuri și literatură pentru copii. Activitatea sa literară este dublată de o implicare civică remarcabilă, care a transformat-o într-un reper de conștiință publică și de responsabilitate intelectuală, transmite Universitatea București, într-un comunicat.
Licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ana Blandiana s-a format și s-a afirmat într-un context istoric marcat de constrângeri ideologice și cenzură. După debutul literar din revista Tribuna, în 1959, a fost supusă, de-a lungul anilor, la trei interdicții de publicare, între anii 1959 și 1964, deoarece era fiica unui deținut politic, apoi în 1985, pentru publicarea a patru poezii în revista Amfiteatru, și, din nou, între anii 1988 și 1989, în urma publicării unei parodii a dictatorului Nicolae Ceaușescu sub forma unei poezii pentru copii. Chiar și în aceste condiții, scrierile sale au continuat să circule și să exercite o puternică influență publică, inclusiv prin ceea ce a rămas cunoscut drept unicul samizdat românesc.
După 1989, Ana Blandiana a avut un rol esențial în reconstrucția societății civile din România. În martie 1990 a reînființat Asociația Internațională „PEN Clubul Român”, a cărei președintă a fost în perioada 1990 – 2004, iar, în noiembrie 1990, a fost una dintre inițiatoarele Alianței Civice, pe care a condus-o între 1991 și 2001. Alături de Romulus Rusan, a inițiat în 1993 și a realizat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (jud. Maramureș), primul de acest fel din lume, iar în 1994, a întemeiat Fundația „Academia Civică”, organizația care administrează și astăzi memorialul.
În paralel, opera sa literară a cunoscut o amplă recunoaștere internațională. De-a lungul anilor, Ana Blandiana a susținut numeroase lecturi publice, conferințe și dialoguri cu cititorii în universități, academii, organizații culturale și festivaluri de poezie în numeroase țări din Europa, America Latină, precum și în Statele Unite ale Americii și Africa de Sud. Traducerile operei sale în 27 de limbi au făcut posibilă o circulație internațională excepțională a scrierilor sale și au consolidat prezența literaturii române în spațiul cultural mondial.
Numeroase premii literare confirmă forța și relevanța unei opere care a mizat constant pe autenticitate, originalitate și armonia dintre expresia artistică și responsabilitatea morală: Premiul Internațional „Herder” (1982), Premiul Internațional Vilenica (2002), Premiul internațional „Giuseppe Acerbi” pentru poezie (2005), Distincția și Premiul „Poetul European al Libertății” (2016), Griffin Lifetime Recognition Award (2018), „Cununa de Aur” de la Struga (2019), Premiul „Ján Smrek” (2019), Premiul Internațional „Fondazione Terzo Pilastro” (2020), Premio „Princesa de Asturias de las Letras” (2024) și Premiul de poezie al orașului Pescara (2025).
Parcursul său public a fost însoțit și de numeroase distincții, printre care, în România, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce (2008), dar și titlul de Chevalier de la Légion d’Honneur (2009) al Republicii Franceze și distincția „Femei curajoase din întreaga lume”, acordată de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din București poeta Ana Blandiana obține recunoașterea comunității UB nu doar pentru valoarea unei opere literare de prim rang, ci și pentru dimensiunea civică și morală a unei personalități care a marcat decisiv cultura română și viața publică din România, o forță civică și un reper de conștiință în fața dictaturii.
Ana Blandiana împlinește astăzi 84 de ani
În spatele acestui nume devenit reper cultural se află o existență marcată de talent precoce, încercări dureroase, interdicții politice și o forță interioară rară, care a transformat suferința în creație și memoria în misiune.Puțini știu că Ana Blandiana nu s-a născut, de fapt, cu acest nume. Otilia Valeria Coman, pe numele din certificatul de naștere, a venit pe lume la 25 martie 1942, la Timișoara, într-o familie care avea să-i modeleze decisiv destinul. Pseudonimul care avea să o consacre s-a născut dintr-un joc adolescentin, dar și dintr-o necesitate dureroasă: aceea de a se ascunde într-o epocă în care identitatea putea deveni o vină, titrează Libertatea.
Destinul Anei Blandiana nu poate fi înțeles fără drama familiei sale. Tatăl ei, preot, a fost arestat de regimul comunist, iar această realitate a transformat-o, încă din adolescență, într-o „fiică de dușman al poporului”.
Această etichetă a însemnat ani de interdicții și umilințe: nu a avut voie să publice, nu a fost acceptată la facultate, iar numele ei real devenise o piedică. Pseudonimul nu a reușit să o protejeze prea mult, autoritățile au descoperit rapid cine se ascunde în spatele lui.
Drumul Ana Blandiana către literatură și afirmare nu a fost deloc unul liniar, ci dimpotrivă, marcat încă din tinerețe de obstacole dure impuse de regimul comunist, una dintre cele mai dureroase experiențe fiind respingerea de la facultate din cauza „originii nesănătoase”, o nedreptate care avea să-i definească începutul de drum și să-i întărească, paradoxal, destinul.
În cele din urmă, a reușit să urmeze studii de filologie romanică la Cluj (1962–1967), iar în 1964 revine în literatură, marcând începutul unei cariere impresionante.
După un debut promițător în reviste precum „Tribuna”, Ana Blandiana a fost redusă la tăcere timp de patru ani. În acea perioadă, a trăit la marginea societății, fără dreptul de a publica și fără acces la educația dorită.
Povestea de iubire cu scriitorul Romulus Rusan este una dintre cele mai puternice și mai neobișnuite din literatura română. Cei doi s-au cunoscut la revista „Tribuna”, iar cererea în căsătorie a venit la mai puțin de o oră de la prima întâlnire.
Au rămas împreună o viață întreagă, în ciuda presiunilor și amenințărilor regimului comunist, care a încercat să îi despartă.
Jurnalistul și prozatorul Romulus Rusan, soțul poetei Ana Blandiana, a murit la vârsta de 81 de ani. Cei doi au trăit o poveste de dragoste timp de 56 de ani.
Ana Blandiana s-a impus ca una dintre cele mai importante voci poetice ale generației sale, publicând volume de referință precum „Călcâiul vulnerabil”, „A treia taină”, „Octombrie, Noiembrie, Decembrie” sau „Arhitectura valurilor”.A scris și literatură pentru copii, celebrul personaj Arpagic devenind, paradoxal, motiv de cenzură politică.De asemenea, a publicat eseuri, proză fantastică și memorialistică, explorând teme precum identitatea, libertatea și memoria colectivă.
A fondat Alianța Civică și, împreună cu Romulus Rusan, a inițiat Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet – primul de acest fel din lume.
Acest proiect monumental nu este doar un muzeu, ci un spațiu al memoriei și al educației, dedicat înțelegerii trecutului și prevenirii repetării lui.
Opera Anei Blandiana a fost tradusă în zeci de limbi și apreciată pe plan internațional. A primit numeroase premii prestigioase, de la distincții literare până la onoruri civice și academice.
La 84 de ani, Ana Blandiana rămâne o prezență luminoasă, o voce lucidă și un simbol al demnității.
CITEȘTE ȘI: Ana Blandiana a devenit membru titular al Academiei Române