Piața imobiliară din România a experimentat suișuri și coborâșuri în ultimii ani. Într-o imagine de ansamblu, dacă piața investițiilor imobiliare din România a înregistrat tranzacții de aproximativ 750 de milioane de euro în 2024, ceea ce reprezenta o creștere de circa 58% față de anul anterior, un studiu de piață arată că, pentru 2025, volumul total al investițiilor în proprietăți comerciale din România a ajuns la aproximativ 579,4 milioane de euro.
Conform acestor date, începutul anului 2026 a înregistrat un volum mic de tranzacții imobiliare. Prețurile apartamentelor din marile orașe ale țării reflectă atât diferențe în piața imobiliară, cât și în nivelul de trai al locuitorilor. În timp ce Iașiul este cel mai ieftin oraș din țară, Clujul rămâne cel mai scump dintre marile centre. Iași este cel mai ieftin municipiu reședință de județ din România, prețul mediu al unei locuințe fiind 1.764 euro/mp, iar în Cluj, cel mai scump oraș, prețul mediu este 3.279 euro/mp, potrivit unei analize realizată de Storia. Platforma imobiliară a urmărit situația în mai multe orașe mari din țară.
„În procesul de căutare a unei locuințe, prețul rămâne un criteriu esențial, însă decizia de achiziție și nivelul de satisfacție ulterior sunt influențate de mulți factori care țin de traiul de zi cu zi, dincolo de cei patru pereți ai casei”, precizează Monica Dudău, șefă a departamentului de Marketing al OLX Group.
Apartamentele noi din Oradea au un preț mediu de 1.968 euro/mp, ceea ce înseamnă 72.806 euro pentru o garsonieră, 102.322 euro pentru un apartament cu două camere și 129.871 euro pentru un apartament cu trei camere. Apartamentele vechi au un preț mediu de 1.794 euro/mp, iar o garsonieră costă 66.367 euro, un apartament cu două camere ajunge la 93.273 euro, iar unul cu trei camere la 118.385 euro. Timișoara și Iași sunt orașele cu cele mai mici prețuri la apartamente. Apartamentele noi din Iași au un preț mediu de 1.852 euro/mp, ceea ce înseamnă 68.523 euro pentru o garsonieră, 96.303 euro pentru un apartament cu două camere și 122.231 euro pentru un apartament cu trei camere. Apartamentele vechi au un preț mediu de 1.971 euro/mp, iar valorile ajung la 72.935 euro pentru o garsonieră, 102.504 euro pentru două camere și 130.101 euro pentru trei camere.
În Buzău, un apartament cu trei camere, cu o suprafață de 70 mp, poate fiachiziționat și la 130.000 de euro. Potrivit site-ului Storia.ro, pentru un apartament cu două camere, buzoienii sunt nevoiți să scoată din buzunar 80.000 de euro, în timp ce prețul unei garsoniere este de 56.000 de euro. Cât despre apartamentele vechi, prețurile variază în funcție de zonă, ajungând și la 110.000 de euro. Un apartament cu două camere poate fiachiziționat cu 56.000 de euro, iar o garsonieră pornește de la 21.000 de euro și poate ajunge și la 48.500 de euro.
Buzoienii preferă orașul
Piaţa imobiliară românească a încheiat anul 2025 cu un număr de 159.879 de unităţi individuale tranzacţionate, în scădere cu 5,4% comparativ cu cele 168.960 de locuinţe vândute în 2024, potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Dincolo de cifrele agregate însă, realităţile locale variază enorm de la un judeţ la altul.
În fruntea clasamentului judeţelor în care reşedinţa domină complet piaţa imobiliară se află Brăila, cu un procent de 95,9%. Din cele 879 de tranzacţii înregistrate la nivelul întregului judeţ în perioada mai-decembrie 2025, nu mai puţin de 843 au avut loc în municipiul Brăila. Practic, localităţile din jurul oraşului au generat împreună doar 36 de vânzări de locuinţe. Situaţia este similară în Arad (90,9%), Giurgiu (90,8%), Galaţi (89,7%) şi Bistriţa-Năsăud (88,1%), arată o analiză a „Ziarului Financiar”.
La Buzău procentul este de 76,12%, ceea ce înseamnă că din cele 800 de tranzacții înregistrate la nivelul întregului județ în perioada mai-decembrie 2025, 609 au avut loc în municipiul Buzău. Prin urmare, localitățile din jurul orașului au general împreună 191 de vânzări de locuințe.
De regulă, o pondere foarte mare a oraşului reşedinţă de judeţ în totalul tranzacţiilor este sinonimă cu o dezvoltare economică mai slabă a localităţilor din respectivul judeţ, de un specific monoindustrial şi de o activitate socială şi economică concentrată în special în jurul reşedinţei de judeţ, susțin specialiștii.
O analiză a datelor despre forţa de muncă relevă o corelaţie interesantă între gradul de concentrare a pieţei imobiliare şi numărul de salariaţi raportat la populaţie. Judeţele cu pieţe dispersate tind să aibă economii mai diversificate şi un număr mai mare de angajaţi la mia de locuitori.
Clujul conduce detaşat acest clasament, cu 414 salariaţi la 1.000 de locuitori, şi are o piaţă imobiliară relativ echilibrată – Cluj-Napoca concentrează 54% din tranzacţii. Sibiu urmează cu 371 salariaţi la mia de locuitori şi 50,7% concentrare, iar Timiş are 406 salariaţi la mia de locuitori cu 61,3% în Timişoara. Braşov completează topul judeţelor dezvoltate, cu 358 de salariaţi la mia de locuitori.
Județul Buzău are 233 de salariați la mia de locuitori și 76,12% concentrare, situație care îl plasează în a doua jumătate a clasamentului.
Sursa: https://opiniabuzau.ro/surprize-pe-piata-imobiliara-buzoiana/