Un bărbat din județul Cluj a reușit să scoată bani de la stat pe cale judecătorească, după ce Ministerul Dezvoltării i-a ignorat sistematic dreptul la prima de stat aferentă unui contract de economisire-creditare încheiat în 2015. Procesul a trecut prin trei instanțe, a durat doi ani și jumătate și s-a încheiat, deocamdată, cu o palmă bine aplicată ministerului: 6.200,69 lei de plătit, plus dobânzi, plus actualizare cu inflația, plus cheltuieli de judecată. Adică fix ce și-a dorit statul să evite.
Ce este prima de stat și de ce o datorează ministerul
Conform OUG nr. 99/2006, românii care încheie contracte de economisire-creditare cu bănci specializate primesc anual de la stat o primă egală cu 25% din suma economisită, dar nu mai mult de echivalentul a 250 de euro. Nu e un favor, e un drept prevăzut prin lege. Banii vin din bugetul Ministerului Dezvoltării și trebuie virați băncii în maximum 60 de zile de la solicitare, iar banca îi pune ulterior în contul clientului.
Clujeanul a semnat contractul pe 29 decembrie 2015 cu Raiffeisen Banca pentru Locuințe, redenumită între timp Aedificium Banca pentru Locuințe. Timp de cinci ani a depus disciplinat bani în cont, câte 4.500 de lei pe an, cu excepția ultimului an când a depus 2.338 de lei. Pe 28 februarie 2021 contractul a fost repartizat, el și-a primit sumele economisite plus dobânzile, minus comisioane și impozite. Prima de stat, însă, nu a văzut-o niciodată în cont.
Ce a cerut și cât i-a dat instanța
În martie 2023, după ce și-a pierdut speranța că ministerul va plăti de bună voie, bărbatul a dat statul în judecată. A cerut 7.009 lei, calculați de el după cursul euro din ultima zi lucrătoare a fiecărui an de economisire, plus dobândă penalizatoare și actualizare cu inflația. Instanța i-a dat dreptate în mare parte, dar a corectat suma la 6.200,69 lei, cât calculase chiar banca. Motivul diferenței: clujeanul aplicase plafonul maxim de 250 euro pe fiecare an, dar legea spune că prima e 25% din suma efectiv depusă, nu automat maximul. Cum în unii ani depunerile lui au fost sub nivelul care ar fi generat plafonul maxim, prima reală a ieșit puțin mai mică.
Pe ani: câte 1.125 de lei pentru 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019, plus 575,69 de lei pentru 2020. Total: 6.200,69 lei pe care statul i-a ținut în buzunar fără niciun temei legal.
Banca și-a făcut treaba. Ministerul, nu
Aedificium a ieșit curată din acest proces. Instanța a constatat că banca a transmis anual la Minister cereri de plată a primei de stat pentru clujean, înregistrate oficial, din ianuarie 2016 până în ianuarie 2021, șase ani la rând. Ministerul nu a plătit niciodată. Acțiunea împotriva băncii a fost respinsă, iar toată vina a rămas la Minister.
În apărare, Ministerul a scos din buzunar un arsenal întreg: că nu are calitate procesuală pasivă pentru că nu e parte în contract, că acțiunea e inadmisibilă, că dreptul la acțiune s-a prescris, că refuzul plății era justificat de un litigiu între Aedificium și Curtea de Conturi. Instanța nu a înghițit nimic din toate astea. A reținut că obligațiile Ministerului vin direct din lege, că banca a solicitat legal și în termen primele de stat și că litigiul cu Curtea de Conturi privea cu totul alte situații, respectiv contracte încheiate cu minori sau persoane de peste 65 de ani, categorie din care clujeanul nu face parte.
Apelul, la fel de prost pentru Minister
Ministerul a mers mai departe la Tribunalul Cluj, susținând că prima de stat fusese totuși achitată, cu întârziere, pe 7 aprilie 2023, dar că întârzierea ar fi culpa băncii, care ar fi transmis cu întârziere solicitările actualizate. Problema cu această apărare: nu a prezentat nicio dovadă că acea plată l-ar fi vizat și pe clujeanul din dosar. Tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Mai mult, judecătorii au tras și un semnal de alarmă la adresa Ministerului, reținând că interpretarea acestuia privind termenul de justificare a cheltuielilor în scop locativ era una excesivă și abuzivă. Ministerul susținuse că documentele doveditoare trebuiau depuse la bancă în ziua imediat următoare efectuării fiecărei cheltuieli. Bărbatul depusese actele pe 16 august 2021, la aproximativ șase luni după repartizarea contractului, cu documente care dovedeau cheltuieli de amenajare a apartamentului său în valoare de circa 35.000 de lei. Banca acceptase documentele. Tribunalul a spus răspicat că a pretinde ca fiecare chitanță să fie dusă la bancă a doua zi este o cerință desprinsă de realitate.
La final de socoteală, Ministerul a ieșit din acest dosar cu obligația de a plăti 6.200,69 lei actualizați cu inflația din 28 februarie 2021, dobândă legală penalizatoare de la aceeași dată, 1.415 lei cheltuieli de judecată în fond și 2.500 de lei cheltuieli de judecată în apel.
Recursul, blocat din start
Ministerul a declarat recurs la Curtea de Apel Cluj. Surpriza a venit pe 8 mai 2025, când instanța de recurs a constatat din oficiu că dosarul a aterizat la secția greșită și l-a trimis mai departe către secția I civilă a aceleiași instanțe. Motivul tehnic: un litigiu privind răspunderea unui minister nu intră în competența completurilor specializate în litigii comerciale, ci a secțiilor civile de drept comun.
Practic, la primul termen de judecată al recursului, în loc să se judece fondul, s-a judecat unde să se judece. Clujeanul are câștig de cauză în toate instanțele care au analizat cauza până acum. Mai are de așteptat finalul.