De la obârșiile vrâncene ale marelui reformator al școlii românești până la tradiția Colegiului Național Pedagogic din Focșani, profesorul Ștefan Neagu vorbește, într-un amplu interviu pentru Ziarul de Vrancea, despre spiritul haretian care continuă să modeleze educația din județ.
Spiru Haret – reformatorul care a dat lumină satului românesc- 175 de ani de la nașterea (15 februarie 1851)
Interviu realizat cu binecunoscutul profesor vrâncean Ștefan Neagu, profesor de limba română, despre moștenirea marelui reformator al școlii românești.
La 15 februarie 1851 se năștea Spiru Haret, personalitate fundamentală a învățământului românesc. La 175 de ani de la nașterea sa, vorbim despre reformatorul care a modernizat școala românească și despre legăturile sale cu Vrancea.
Reporter: Ce vă determină să vorbiți despre Spiru Haret la aniversarea zilei sale de naștere?
Prof. Neagu: Două motive esențiale. Mai întâi, pentru că lui Spiru Haret îi revine meritul de a fi fost cel mai bun ministru al Învățământului într-o perioadă în care Regatul României intra în rândul țărilor moderne ale Europei. În al doilea rând, pentru că își avea obârșia în Vrancea, iar unul dintre liceele de elită ale județului nostru – Colegiul Național Pedagogic din Focșani – îi poartă numele.
Reporter: Ce ne puteți spune despre originile sale?
Prof. Neagu: Într-una dintre inspecțiile pe care le făcea în fostul județ Putna, i-a mărturisit prefectului Nicolae Săveanu că se trage „de la noi”. Dincolo de Mărășești exista un han numit „Roateșul lui Haret”, loc unde poposeau cărăușii în drumul lor spre Moldova sau Țara Românească.
Părinții săi au plecat însă la Iași, iar la 15 februarie 1851 – la un an și o lună după nașterea lui Mihai Eminescu – s-a născut Spiru Haret.
Reporter: De ce îl considerați pe Spiru Haret unul dintre cei mai buni miniștri ai Învățământului?
Prof. Neagu : Pentru că a instituit în școala românească ceea ce Academia Română, în sesiunea solemnă din august 2004, a numit „spiritul Blajului”, omagiind astfel școala ardeleană, care a avut meritul excepțional de a apăra identitatea națională a românilor – națiune băștinașă și majoritară în Transilvania, dar multă vreme doar tolerată, apărată prin învățământ, știință și cultură.
În vremea mandatelor sale, Spiru Haret a desăvârșit generalizarea învățământului în toate satele Regatului României și a dezvoltat învățământul liceal și tehnic-profesional, insistând în mod deosebit asupra școlilor normale.
Îi aparține îndemnul ca satele să se mobilizeze pentru a ridica școli și pentru a crea condiții bune pentru învățători, conform dictonului: „Nu poate statul, ce poate satul”.
Dacă am fost emoționați citind „Domnul Trandafir” de Mihail Sadoveanu, aceasta se datorează faptului că învățătorul Gheorghe Busuioc, dascălul scriitorului, întruchipează ceea ce s-a numit cândva „luminătorul satului”. Alături de preot, învățătorul contribuie nu doar la păstrarea credinței, ci și la progresul unei națiuni.
Reporter: Cum se regăsesc Spiru Haret și „spiritul Blajului” în tradiția învățământului vrâncean?
Prof. Neagu: La Focșani, primul director al gimnaziului – astăzi Colegiul Național Unirea – a fost Ștefan Neagoe, absolvent al Blajului, venit aici la 7 ianuarie 1866. După el, timp de aproape o jumătate de veac, tot de la Blaj au venit profesori și cărți tipărite cu litere latine, contribuind la formarea intelectuală a generațiilor din Vrancea.
În aceeași perioadă, la Focșani s-a înființat și o școală de fete, condusă de soția sa, Ana Neagoe.
În octombrie 2004, când s-a sărbătorit un mileniu de la înființarea Școlii de la Blaj, am trecut munții pentru a le mulțumi blăjenilor pentru contribuția lor la dezvoltarea învățământului vrâncean, printr-o comunicare publicată ulterior în revista „Vârstele Școlii”. Se pare că am fost singurul reprezentant din vechiul Regat al României care a făcut acest gest. Din păcate, Colegiul Național „Unirea” a cam uitat de Blaj și nu i-a invitat niciodată aici.
Timp de trei zile m-am aflat în preajma unor personalități remarcabile: Eugen Simion – președintele Academiei Române la acea vreme, Răzvan Theodorescu – ministrul Culturii, Miorița Baciu Goth – inspector general în Ministerul Învățământului, și Lucian Mureșan cardinal al Bisericii Române Unite cu Roma. Am fost însoțit permanent de Ion Budași, fostul meu coleg din Comisia Națională de Limba Română.
Aș vrea să subliniez că Spiru Haret a avut ca model și structura Școlii de la Blaj, alături de ierarhii Bisericii Ortodoxe, întrucât la Blaj s-au înființat, acum peste 270 de ani, trei profile: școală de preoți, școală de învățători și școală de obște (cultură generală).
Reporter: Ați cunoscut, la Focșani, oameni ai școlii, cu spirit blăjean și haretian?
Prof. Neagu : Da, și nu puțini. Din multitudinea acestor figuri de neuitat îl amintesc pe Valeriu Chiriac, fost director al Colegiului Pedagogic și inspector general adjunct.
La același liceu au activat profesori de limba română precum Gheorghe Zaharia și Gheorghe Slujitoru, care au pregătit generații de învățători și viitori profesori, absolvenți remarcați prin rezultate excepționale la olimpiadele școlare și la admiterea în învățământul superior.
Într-un an, la Cluj, la faza națională a Concursului de limba și literatura română „Mihai Eminescu”, elevele Liceului Pedagogic, pregătite de cei doi profesori, au obținut locul I pe țară. Două dintre olimpice – Carmen Ion și Carmina Corbeanu – sunt astăzi profesoare la liceul în care au învățat.
Prin profesori și absolvenți am cunoscut îndeaproape Colegiul Pedagogic, însoțind, ca inspector școlar, elevii atât la olimpiade, cât și la Pastorala liceului, condusă de profesor doctor Dumitru Săndulachi, care a fost mult timp și director al instituției.
Aș adăuga și o dimensiune personală: fiica mea este profesor consilier școlar aici, iar nepotul meu este elev al colegiului.
În încheiere, vreau să subliniez că profesorii și elevii Colegiului Național Pedagogic din Focșani poartă cu cinste numele lui Spiru Haret, continuând, peste generații, spiritul reformatorului care a crezut în puterea școlii de a ridica o națiune.