Datele INS arată că între 1990 și 2024, peste 808.000 de români au emigrat definitiv, în timp ce 646.000 de persoane au decis să se stabilească în România. Rezultatul net al migrației definitive a dus la o scădere a populației rezidente cu 162.000 de persoane în primii ani post-Revoluție. În perioada 1997–2010, migrația anuală a fost redusă, cu valori sub 10.000 de persoane, dar după 2011 fluxul de emigranți a crescut constant, atingând 30.000 de plecări în 2022 și 50.000 în 2024, conformAnaliza relevă și dinamica imigrației. Majoritatea imigranților provin din Republica Moldova, cu aproximativ 75.000 de persoane în perioada până în 2010, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrației definitive. Între 2011 și 2022, peste 273.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România, iar cetățenii ucraineni reprezintă 7,6% din totalul imigranților în acest interval, pe fondul conflictului din Ucraina. În 2024, imigrația din alte țări a ajuns la 21.800 persoane, aproape 40% din totalul imigrației definitive.Pe fondul contextului politic și social tensionat, anul 2024 a fost marcat de instabilitate și controverse. Coaliția PSD-PNL, condusă de președintele Klaus Iohannis, a manipulat procesul electoral, în timp ce luptele anti-corupție au fost slăbite, iar Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în decembrie, după ce candidatul pro-rus Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în urma unei campanii masive pe rețelele sociale.În plus, încrederea românilor în justiție rămâne scăzută: un sondaj INSCOP din martie 2025 arată că 68,5% dintre respondenți au puțină sau deloc încredere în aplicarea egală a legii. Sporul natural negativ contribuie și el la reducerea populației, dar migrația externă rămâne factorul dominant, reprezentând 63% din scăderea populației în ultimele trei decenii.