Într-un peisaj politic în care etichetele se lipesc ușor, dar se susțin greu, Răzvan Ciortea pare să fi devenit mai mult decât un nume: un adjectiv. Unul care descrie activitate, prezență și implicare constantă.
Deputat al Partidului Social Democrat, Ciortea și-a construit profilul parlamentar prin participarea activă în comisii-cheie ale Camerei Deputaților: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Nu sunt doar titulaturi bifate, ci zone sensibile în care deciziile au impact direct asupra statului și societății.
La nivel internațional, activitatea sa nu a fost una decorativă. Ca membru supleant al delegației României la OSCE, a participat la conferințe parlamentare și misiuni de observare electorală, reprezentând Camera Deputaților atât la Conferința Parlamentară Internațională a Grupului Drumul Mătăsii (Silk Road Group – SRG), desfășurată la Budva, Muntenegru, cât și la scrutinurile electorale din Albania și Republica Moldova, în cursul anului 2025.
În plan legislativ, cifrele conturează un parcurs solid: 32 de inițiative legislative depuse și 6 legi promulgate, cu impact în domenii diverse – de la cultură și sport , până la construcții și identitate locală.
Printre proiectele devenite lege se regăsesc inițiative cu încărcătură simbolică și practică: instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu” (Legea nr. 144/2025), dar și a anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuși” (Legea nr. 140/2025) sau „Anul Iancu de Hunedoara – apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei” (Legea nr. 10/2026). În același registru identitar se înscrie și instituirea zilei de 21 septembrie ca „Ziua Munților Apuseni” (Legea nr. 13/2026).
Pe zona pragmatică, modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (Legea nr. 162/2025) permite colaborarea între localități pentru înființarea de cluburi sportive private, iar intervențiile legislative în domeniul construcțiilor (Legea nr. 207/2025) aduc reguli mai stricte privind avansurile solicitate de dezvoltatori, oferind protecție reală cumpărătorilor.
Lista nu se oprește aici. În procedură legislativă se află proiecte care ating teme sensibile și actuale: „Legea majoratului online” (PL-x nr. 356/2025), axată pe siguranța minorilor în mediul digital, scutirea unor categorii vulnerabile de la plata CASS (PL-x nr. 506/2025) și definirea clară a infracțiunii de femicid, cu măsuri concrete de prevenire și combatere (PL-x nr. 42/2026).
Pe plan local, Ciortea și-a asumat rolul de voce activă pentru județul Cluj , adresând Guvernului întrebări și interpelări pe teme concrete: educație, sănătate, energie, infrastructură, fonduri europene sau prevenirea consumului de droguri . Implicarea sa se vede și în susținerea unor cauze sociale sensibile – sprijinirea copiilor cu nevoi speciale, semnalarea lipsei centrelor de îngrijiri paliative pentru seniori sau combaterea adicțiilor în rândul tinerilor.
Campania „Fii informat. Viitorul îți va mulțumi”, desfășurată la Cluj-Napoca, este un exemplu direct de intervenție în comunitate, nu doar de discurs parlamentar.
În paralel, comunicarea constantă – prin comunicate de presă, apariții media și activitate în mediul online – conturează un stil transparent, orientat spre informarea cetățenilor.
Pe de altă parte, în calitate de observator OSCE, Răzvan Ciortea va fi prezent în duminica Paștilor, 12 aprilie, la alegerile din Ungaria, un moment definitoriu din punct de vedere geostrategic, pentru Europa.
Într-o perioadă în care mulți politicieni rămân la nivel declarativ, Răzvan Ciortea pare să își definească activitatea prin acțiuni măsurabile. Iar dacă ar fi să devină adjectiv, probabil ar fi unul asociat cu consecvența.
#stirimures #refleqtmedia
Sursa: https://www.refleqtmedia.ro/razvan-ciortea-deputat-adjectiv/