România este pe primul loc în Europa la numărul de copii morţi de rujeolă
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că în România curentul antivaccinist este la cote maximale, în special pe reţelele de socializare. El a afirmat că sunt grupări care dezinformează şi i-a sfătuit pe oameni să se adreseze medicilor şi să nu ia de bun ce văd pe TikTok. ”Din păcate, da, este la cote maximale încă (curentul antivaccinist – n.r.), în special în reţelele de socializare unde există aceste grupări antivacciniste, antimedicină în general, antitratamente moderne, care dezinformează. Noi raportăm periodic când apar cazuri care ajung la noi, când spun la noi mă refer la Ministerul Sănătăţii, le raportăm, ele au fost o mare parte din ele date jos, blocate, dar apar în continuare astfel de curente de dezinformare medicală, care sunt grave. Sigur că încercăm să le monitorizăm, încercăm să reducem efectul lor pe cât se poate de mult, dar foarte important, dezinformarea poate fi combătută doar cu o informare. Informare corectă, completă, mai accelerată şi mai răsunătoare, să zic aşa, decât cea a antivaxerilor”, a declarat Alexandru Rogobete, la emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV.
Rogobete a spus că România se află pe un loc fruntaş, în Europa, în ceea ce priveşte numărul de copii care au murit de rujeolă. ”Lucrurile nu arată bine. Suntem pe primul loc în Europa la numărul de copii morţi de rujiolă, copii nevaccinaţi, şi pe ultimul loc în Europa la numărul de vaccinări pentru rujeolă”, a punctat Rogobete.
Totuşi, Rogobete a precizat că a crescut numărul celor care se vaccinează anti-HPV. ”Începem să fim pe un trend ascendent şi încep lucrurile să arate mai bine la vaccinarea anti-HPV. Dar apropo de asta, se vede efectul măsurilor luate anul trecut în primăvară. Şi vă reamintesc că anul trecut în primăvară am crescut vârsta de gratuitate pentru vaccinarea anti-HPV la 26 de ani, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Şi iată că deja începe să se vadă un trend destul de ascendent, destul de bine conturat pentru vaccinarea anti-HPV. Urmează încă două măsuri pe care le susţinem. Una este deja în implementare, a fost aprobată undeva la finalul lunii ianuarie, şi anume vaccinarea în farmacii pentru vaccinul antigripal şi acum suntem în discuţii, îmi doresc să extindem acest mecanism care nu se întâmplă doar în România, în multe ţări europene se practică, să extindăm vaccinarea în farmacii şi pentru HPV”, a declarat Rogobete.
Întrebat ce le transmite celor care sunt în dubiu, dacă să îşi vaccineze sau nu copiii, ministrul Sănătăţii a precizat că este important să se consulte cu medicii. ”Sfatul meu ar fi să consulte doar zonele validate din punct de vedere medical, să se consulte cu medicii, să nu ia de bun ce văd pe TikTok sau pe reţelele de socializare, pentru că sfatul medical, şi am spus asta de foarte multe ori şi mă repet, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu mine, din punctul meu de vedere, sfaturi medicale pot da doar medicii”, a declarat Alexandru Rogobete.
Percheziţii la sediul DSU, într-un dosar care vizează munca fictivă
anchetatorii ar fi ridicat şi telefonul lui Raed Arafat
Procurorii au făcut, vineri, percheziţii la sediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), într-un dosar care ar viza munca fictivă a unor medici. Potrivit unor surse, anchetatorii ar fi ridicat şi telefonul şefului DSU, Raed Arafat. Acesta a afirmat că este o anchetă in rem. DSU a precizat că anchetatorii au solicitat documente relevante pentru clarificarea situaţiei investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp, şi au ridicat telefoane mobile aparţinând unor angajaţi ai instituţiei. ”Până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză”, a arătat DSU.
”În contextul desfăşurării unor activităţi procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situaţiei investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp şi au ridicat telefoane mobile aparţinând unor angajaţi din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Subliniem faptul că, până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoştinţa vreunei persoane o astfel de calitate”, a precizat, vineri seară, DSU.
Instituţia şi-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu organele judiciare, în vederea clarificării tuturor aspectelor aflate în analiză, sens în care vor fi puse la dispoziţie toate informaţiile şi documentele necesare stabilirii situaţiei de fapt.
Potrivit Observator News, în urma percheziţiilor de la sediul DSU, anchetatorii ar fi ridicat şi telefonul şefului instituţiei, Raed Arafat. El a declarat că este vorba despre o anchetă in rem, care nu vizează, la acest moment, vreo persoană. Arafat a refuzat să comenteze informaţiile potrivit cărora i-ar fi fost ridicat telefonul. Sursele citate de Observator News afirmă că doi medici de la Spitalul Floreasca şi unul de la Spitalul Gerota sunt suspectaţi de muncă fictivă în cadrul DSU.
Ministrul Sănătăţii: Şpaga în spitale e în continuare un fenomen şi nu-l voi ascunde
„Îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală”, spune Rogobete
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că şpaga pentru medici e în continuare o practică în sistemul medical, deşi fenomenul s-a redus foarte mult în ultmii 10 ani. El a fost întrebat, în emisunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă a dat vreodată şpagă la medic. ”Eu? Nu. N-am prea ajuns pe la medic. Am ajuns de câteva ori şi atunci în situaţie de urgenţă. Dar nu, nu am dat, şi în puţina perioadă în care am fost medic, nu am luat, ca să fie foarte clară o treabă”, a spus Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătăţii a mai fost întrebat dacă şpaga în spitale e în continuare un fenomen în sistemul medical. ”Da, este un fenomen şi nu-l voi ascunde. Îmi scriu pacienţi, îmi scriu aparţinători, îmi scriu colegi care sunt revoltaţi de alţii care fac asta şi că sunt toţi băgaţi în aceeaşi oală. Fenomenul s-a redus mult, dar nu a dispărut. Încă există, dar s-a redus mult. Dacă stăm să comparăm cu acum 10 ani de zile, fenomenul este mult mai jos. Dar eu fac apel la instituţiile statului responsabile de monitorizarea şi controlul acestor fenomene să se alăture Ministerului Sănătăţii şi să ne ajute să reducem fenomenul şi mai mult”, a explicat Alexandru Rogobete.
Când vor fi gata cele trei spitale regionale
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că spitalele regionale din Craiova şi Iaşi vor fi terminate la finalul anului 2028, conform planului iniţial. În schimb, la Cluj încă n-au început lucrările, licitaţia fiind în faza de contestare în instanţă. Alexandru Rogobete anunţă că în prezent sunt 22 de şantiere dedicate spitalelor din România, pe fonduri europene. Primul corp nou de clădire construit după Revoluţie a fost inaugurat la Bistriţa, în luna decembrie.
”În momentul de faţă în România sunt 22 de şantiere în construcţie. Sunt 8 din PNRR. Mă rog, 7 – unul s-a dat în folosinţă în decembrie. Cel de la Bistriţa, primul corp nou de clădire pentru un spital judeţean, construit după Revoluţie. Deci narativul că România nu construieşte spitale noi a dispărut din decembrie. N-am mai auzit niciunde că nu se construiesc spitale în România. Sunt încă şapte care au rămas cu finanţare din PNRR şi care vor fi date în folosinţă până în august anul acesta. De exemplu, Centrul de politraumă la Sibiu, Centrul de politraumă la Craiova, Spitalul de pneumoftizologie din Bucureşti (Marius Nasta), care e destul de mare. Şi lista poate continua. Alte nouă au fost mutate din PNRR în Programul Operaţional Sănătate. Şi cele trei spitale, mult discutatele spitalele regionale”, a spus ministrul Sănătăţii, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV.
Alexandru Rogobete admite că lucrările avansează diferit: la Craiova, construcţia spitalului a ajuns la etajul 2, la Iaşi abia au fost demarate lucrările, în timp ce la Cluj licitaţia e încă la faza de contestaţii în instanţă. ”Diferenţa este dată de două aspecte, două nuanţe. Prima din ele este licitaţia publică. La Craiova nu au existat contestaţii. Acolo s-a finalizat licitaţia, nu s-a contestat. E o asociere de constructori români, da. Cei mai mari constructori români s-au asociat şi fac o treabă excelentă. Drept dovadă că la Craiova au depăşit etajul 1, acum lucrează la etajul 2. Lucrurile avansează. Este un oraş acolo. Am fost, l-am vizitat în iarnă, o să merg în curând pentru o vizită de monitorizare, dar din fotografii şi din raportările pe care le primesc lunar, lucrurile arată bine. La Iaşi, problema a fost dată de contestaţie, s-a ajuns până la Înalta Curte. Într-un final s-au terminat contestaţii, am semnat contractul undeva în noiembrie anul trecut. Acum, organizarea unui astfel de şantier atât de mare, pentru că vorbim de o suprafaţă mare de construcţie, durează undeva între 3 şi 4 luni de zile. Deci cumva ei sunt în grafic, aş putea spune, cu o mică întârziere de o lună, dată şi de condiţiile meteo pe care nu le-am anticipat şi care nu au mai fost de mult timp cele din ianuarie-februarie. Dar au început să lucreze, ceea ce este bine. Se toarnă pilonii de susţinere, mă rog, e o muncă care nu se vede neapărat, dar care există şi fără de care nu se poate continua”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rogobete susţine că spitalele regionale din Craiova şi Iaşi ar trebui să devină funcţionale la finalul anului 2028, conform graficului iniţial. În schimb, la Cluj lucrările n-au început – încă se mai aşteaptă decizia instanţei pe contestarea licitaţiei. ”La Cluj, din păcate, suntem în continuare în contestaţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din estimările pe care le avem, undeva în luna aprilie ar trebui să avem rezultatul şi să semnăm contractul. Ce este, în schimb, important de menţionat? Că atunci când s-a făcut graficul de lucrări, s-a ţinut cont şi de o eventuală contestaţie care poate dura un an de zile, ceea ce nu le scoate din termen. Ele sunt încă în termenul de finanţare din programul Operaţional Sănătate Banii Europene Rambursabili, program care se finalizează în 2030. La Craiova, graficul de execuţie îi dă termen finalul anului 2028. La Iaşi, se păstrează acelaşi termen de 2028, chiar dacă a existat această întârziere”, a spus Alexandru Rogobete.
Braşov: Mandate de arestare pentru şase muncitori care furau combustibil de pe şantierul de modernizare a căii ferate
Judecătorii Tribunalului Braşov au admis, parţial, propunerea de arestare preventivă formulată de procurori în dosarul care vizează furtul a tone de motorină din utilajele care lucrează pe şantierul deschis în vederea modernizării tronsonului de cale ferată Braşov-Sighişoara. Şase dintre inculpaţii pentru care anchetatorii au cerut arestarea preventivă au primit mandate în acest sens. Al şaptelea a fost plasat în arest la domiciliu, iar în cazul celui de-al optulea inculpat judecătorii au decis punerea sub control judiciar.
Cei şase muncitori au fost inculpaţi pentru constituie de grup infracţional organziat şi furt calificat în formă continuată fiind suspectaţi că, alături de alte persoane, au sustras motorină din utilajele care erau lăsate cu motoul pornit, pentru a părea că funcţionează. Unul dintre ei e suspectat de 28 de acte materiale de furt, altul de 18 fapte, iar un al treilea de 16 furturi de motorină din utilaje. Ceilalţi trei arestaţi preventiv sunt suspectaţi de comiterea a 12 acte de furt calificat, şase astfel de fapte, respectiv patru acte materiale de furt. Al şaptelea inculpat se află în arest la domiciliu, prin decizia judecătorului, el fiind inculpat pentru constituire de grup infracţional organziat şi pentru cinci acte materiale de furt calificat. Al optulea inculpat a fost plasat sub control judiciar.
Potrivit procurorilor, utilajele de la care urma să se sustragă motorină erau lăsate pornite «la ralanti» cu orele (perioadă în care consumul era mic), dar consemnau această perioadă în evidenţele societăţii păgubite ca fiind una «de lucru». „Practic, cantitatea de motorină sustrasă se determina matematic şi reprezenta diferenţa dintre cele două tipuri de consum. În timpul furtului comis de unii membri, alţi membri le asigurau paza fizică, fiind implicaţi inclusiv agenţi de pază care aveau responsabilitatea prevenirii acestor fapte”, au stabilit procurorii.
Joi, procurorii şi poliţiştii au făcut 23 de percheziţii la domiciliile persoanelor cercetate în acest dosar, unde au găsit aproximativ 1,8 tone de motorină provenită din furturile de pe şantier.
Ciucu exclude categoric o candidatură la Cotroceni în 2030
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că o reformă internă a PNL Bucureşti este foarte necesară şi anunţă că şi-ar dori ”o echipă care să fie în aceeaşi linie” cu el.
Ciprian Ciucu a vorbit, într-un interviu la G4 Media, despre încercarea de la începutul lunii februarie de a fi schimbate conducerile în anumite filiale ale PNL.
”În condiţiile în care partidul are un Statut foarte strict, în care poţi schimba doar dacă ai două treimi din numărul tuturor voturilor din ţară, că sunt sau nu prezenţi, două treimi înseamnă, cred, undeva la 38 de voturi sau 39 de voturi din din 52. În acest context, când îţi lipseşte un singur vot, deja două treimi din partid sunt cu tine. Şi pentru că cineva a lipsit şi nu a putut participa la şedinţă sau n-au vrut să participe la şedinţă nu am avut atunci două treimi”, a explicat Ciprian Ciucu.
Întrebat cum colaborează cu Hubert Thuma, unul dintre principalii critici din interiorul PNL, Ciucu a afirmat: ”Eu nu am intrat în logica unor contre venite de la domnia sa. N-am răspuns. Este preşedinte la Consiliul Judeţean Ilfov. Sunt mai multe instituţii, ADI-uri pe care le avem împreună şi suntem cumva nevoiţi să colaborăm. Serviciile publice sunt interconectate între Bucureşti şi Ilfov”.
Primarul general al Capitalei a declarat şi că discută cu preşedintele Nicuşor Dan pe chestiuni importante. ”Ne consultăm pe chestiunile majore. Ne-am consultat pe referendum, ne-am consultat pe partea de urbanism, ne-am consultat pe buget. Eu îl sun mai des, ce-i drept, dar îmi răspunde la telefon”, a declarat Ciucu.
Întrebat dacă ia în calcul o candidatură la Cotroceni în 2030 din postura de primar al Bucureştiului, Ciprian Ciucu a exclus această posibilitate : ”Exclus. De ce să candidez? Eu am zis că vreau să fac din Bucureşti proiectul vieţii mele. Am zis că am nevoie de 10 ani ca să pun cu adevărat lucrurile la punct (…) Majoritatea politică este destul de şubredă şi vedeţi cum am apucat să reorganizez primăria, să reorganizez serviciile publice, instituţiile pentru a le eficientiza, în timp ce am şi multe proiecte în derulare pe termie, pe mediu urban, pe trafic”.
Cum va vota un ministru PSD la refrendumul intern pentru demiterea lui Bolojan
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete susţine că uneori ”e nevoie de mai multe argumente pentru a-l opri pe Ilie Bolojan dintr-o direcţie sau în alta” şi a apreciat relaţia cu premierul ca fiind una strict profesională. Rogobete a refuzat să răspundă cum va vota, ca membru PSD, la referendumul intern privind guvernarea şi sprijinul pentru premierul Bolojan. ”Am în cap, ştiu ce voi vota, dar nu vreau să dau răspunsul pentru că el poate fi interpretat, poate fi speculat”, a spus Alexandru Rogobete. Pe 20 aprilie, PSD va organiza o consultare internă pentru a decide dacă-l mai sprijină pe premierul Ilie Bolojan. De asemenea, membrii social-democraţi vor fi întrebaţi dacă vor să mai guverneze alături de USR.
”Eu îl cunosc pe domnul premier de mai mult timp. Mă rog, fiind din aceeaşi zonă, cumva, a ţării, am mai avut proiecte comune. Îl cunosc şi de când era preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi depunea prin PNRR proiecte la Ministerul Sănătăţii. Eu eram secretar de stat. O relaţie profesională. Uneori, sigur că e nevoie de mai multe argumente pentru a lua o decizie sau pentru a-l opri dintr-o direcţie sau în alta, cum a fost tăierea de 10% a personalului medical, sau mă rog, tot felul de alte lucruri. În primul rând, eu nu sunt în măsură să reproşez nimic unui premier. Dar da, uneori echilibrul se atinge cu un efort suplimentar de comunicare şi de argumente. L-am atins de cele mai multe ori”, a spus ministrul Sănătăţii.
Neamţ: Un bărbat a murit, după ce maşina în care se afla a căzut într-o râpă
Un bărbat a murit, sâmbătă, în judeţul Neamţ, după ce maşina în care se afla a căzut într-o râpă adâncă de şapte metri. ”În această dimineaţă, în jurul orei 09:00, prin apel la 112 a fost sesizat faptul că o maşină este căzută într-un pârâu din comuna Poiana Teiului (într-o râpă de cu o adâncime de aproximativ 7 m din satul Petru Vodă)”, a transmis, sâmbătă, ISU Neamţ.
Sursa citată a precizat că, ajunse la locul indicat, forţele de intervenţie au constatat că în interiorul autoturismului se afla un bărbat ce nu prezenta semne vitale. Bărbatul, în vârstă de 56 de ani, a fost scos din autoturism şi cu ajutorul tărgii UT 2000 a fost adus la drumul principal şi predat reprezentanţilor Serviciului de Medicină Legală.
Cătălin Predoiu: România, printre cele mai sigure ţări din lume
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, afirmă, sâmbătă, distribuind date colectate de platforma numbeo.com, că România este printre cele mai sigure ţări din lume.
Numbeo plasează România pe locul 28 în Europa, cu un nivel al criminalităţii estimat la 32.8 şi un grad de siguranţă de 67.2. Cifrele, potrivit topului de pe platforma citată, situează criminalitatea din România sub a unor ţări europene ca Franţa, Irlanda, Germania, Belgia, Spania şi Anglia.
Criminalitatea din Bulgaria este, de asemenea, percepută de cetăţeni deasupra celei din România. La fel şi criminalitatea din Ungaria şi Republica Moldova. Ţări precum Polonia, Austria, Elveţia, Finlanda, Cehia şi Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. În topul global, cetăţenii au plasat Papua Noua Guinee, Venezuela şi Haiti ca ţările cu cea mai mare criminalitate. Cătălin Predoiu a adăugat cifre care au făcut ca România să fie considerată sigură. ”13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziţii domiciliare într-un an la suspecţi de infracţiuni grave. Peste 1.800 de acţiuni de amploare pentru combaterea criminalităţii organizate. 123 de grupuri infracţionale destructurate. Peste 3 tone de droguri de risc şi mare risc confiscate”, a transmis ministrul de Interne.
Acesta a adăugat că deschiderea a două noi laboratoare de analiză a drogurilor, registru naţional automatizat, dezvoltarea componentei de poliţie canină şi suplimentarea poliţiştilor antidrog, au fost câteva dintre măsurile luate pentru a sprijini Poliţia. ”Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure ţări din lume”, a mai declarat ministrul.