„Probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro”, arată Mugur Isărescu
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, afirmă că România ar putea intra în zona euro atunci când deficitul va fi redus la 3%. El a menţionat că cel mai probabil am putea discuta peste cinci ani despre acest obiectiv. Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ar putea intra România în zona euro. ”Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării, nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul ţării, nu? Eu, personal, nu agreez deloc bucuria unora care, aşa, vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Deci haideţi să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Au făcut-o guvernele, să o plătească Guvernul. Guvernele au acţionat în numele ţării şi datoria înseamnă şi deficitul cronic la sănătate”, a afirmat guvernatorul BNR. El a precizat că am putea discuta în cinci ani despre intrarea României în zona euro. ”Probabil că dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi, trei ani, funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro. Dar mai e ceva. Văd că fiecare face comparaţia cum îi place. Păi a intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România. Dar de ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia? Deci ruşinea României că stă în aceeaşi grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Şi Polonia, apropo are vreo 70% aproape sau aproape 60 şi ceva la sută datorie publică, da? Ca să scadă datoria sub 60% în România vor trebui câţiva ani buni, deci după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creştere mai mare decât deficit, că altfel, aritmetic, n-ai cum să ajungi la situaţia asta”, a mai afirmat guvernatorul BNR. Guvernatorul BNR declară că există un exces de lichiditate care este sterilizat în fiecare seară şi nu ”bălteşte de tot”, menţionând că unii sunt împotriva acestei măsuri şi consideră că astfel băncile sunt învăţate să fie ”puturoase”. Isărescu a mai afirmat că dobânzile în piaţă au scăzut, iar acest lucru nu a dus la deprecierea leului. Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ne-am putea aştepta la scăderi semnificate ale dobânzilor la creditele românilor. ”Pe măsură ce inflaţia se duce în jos, avem două semne pozitive, da? Le ştiţi? Primul că s-au dus în piaţă. Şi s-au dus în piaţă cu aproape două procente. Şi ce s-a dus în jos în piaţă? S-au dus dobânzile care contează. Dacă noi reducem dobânda cu 0,25%, nu ştiu ce impact are asupra finanţării debitorilor, dar ROBOR-ul două procente a fost o scădere majoră. Nu am administrat-o, să zic, ca un obiectiv. Las-o, domnule, că dacă dobânzile scad… Şi managementul lichidăţii, care vine din mai multe considerente, inclusiv faptul că intră bani în România, ajung la Ministerul Finanţei, cei de acolo vin la Banca Naţională şi ne cer schimbări”, a afirmat Mugur Isărescu.
Stocul de spaţii de retail ar putea depăşi pragul de 5,6 milioane de metri pătraţi
Stocul din România al doilea cel mai mare din regiune, dar raportat la populaţie rămâne cel mai redus
Dezvoltatorii de spaţii comerciale ţin pedala pe acceleraţie, astfel încât mai mult de 750.000 de metri pătraţi de scheme de retail sunt în diverse stadii de construcţie şi de planificare în întreaga ţară, cu livrare programată până în 2029. Dacă toate proiectele vor fi finalizate, la sfârşitul anului 2029 stocul de spaţii de retail la nivel naţional va depăşi pragul de 5,6 milioane de metri pătraţi, în creştere cu cel puţin 16% faţă de nivelul actual, de 4,8 milioane de metri pătraţi, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. ”Dezvoltatorii de spaţii comerciale ţin pedala pe acceleraţie, astfel încât mai mult de 750.000 de metri pătraţi de scheme de retail sunt în diverse stadii de construcţie şi de planificare în întreaga ţară, cu livrare programată până în 2029”, potrivit raportului raportului Romania Retail Marketbeat Q4 2025 realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. NEPI Rockcastle, Iulius Group – Atterbury Europe, MAS RE – Prime Kapital, M Core sau Scallier sunt printre cei mai activi dezvoltatori, iar planurile de investiţii vizează atât Bucureştiul (22% din suprafaţa totală a proiectelor anunţate) şi oraşele regionale precum Cluj Napoca (38%), Braşov (6%) şi Iaşi (4%), cât şi oraşe terţiare – Bacău (9%), Reşiţa (5%), Sibiu (2%), Galaţi (4%), Giurgiu (2%) sau Tulcea (3%). Dacă toate aceste proiecte vor fi finalizate, la sfârşitul anului 2029 stocul de spaţii de retail la nivel naţional va depăşi pragul de 5,6 milioane de metri pătraţi, în creştere cu cel puţin 16% faţă de nivelul actual, de 4,8 milioane de metri pătraţi. Din stocul respectiv, 1,33 milioane de metri pătraţi de află în proiecte din Bucureşti, restul suprafeţei fiind localizat în ţară (stocul include preponderent proiecte cu o suprafaţă închiriabilă brută mai mare de 5.000 metri pătraţi). Anul trecut au fost finalizaţi 208.000 metri pătraţi de spaţii de retail, un volum cu 16% mai mare decât cel din 2024 şi unul dintre cele mai ridicate înregistrate vreodată în România. 10 proiecte au fost livrate în 2025, reprezentând scheme noi sau extinderi ale unora deja existente, în Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Ploieşti, Hunedoara, Curtea de Argeş, Oraştie, Sibiu sau Cisnădie. Trebuie, de asemenea, remarcat faptul că în 2025 în Bucureşti a fost finalizată una dintre cele mai semnificative destinaţii de retail de lux, totalizând aproximativ 4.000 metri pătraţi închiriaţi, respectiv TOFF Galleries (Stirbei Palace), pe Calea Victoriei. Peste 68% din suprafaţa de spaţii de retail livrate în 2025 a fost în proiecte de tip mall, restul în parcuri de retail şi galerii comerciale, o situaţie total diferită faţă de 2024, când 64% din suprafaţa livrată a fost în parcuri de retail. Moldova Mall din Iaşi, de 125.700 metri pătraţi deţinut de Prime Kapital şi MAS Real Estate a fost cea mai mare schemă de retail finalizată în 2025. Printre alte proiecte livrate în 2025 au fost şi Agora Mall Arad (36.000 metri pătraţi – o modernizare majoră a fostului Galleria Arad) şi extinderea de 16.500 metri pătraţi a Iulius Mall Suceava.
BNR estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului
Banca Naţională a României (BNR) estimează că rata inflaţiei va ajunge la 3,9% la finalul anului, în uşoară creştere de la prognoza anterioară de 3,7%, urmând să scadă la 2,9% în decembrie 2027, arată raportul publicat miercuri de banca centrală. ”În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în trimestrul 2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază. Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: 3,9% în decembrie 2026 (Â0,2 puncte procentuale faţă de Raportul anterior); 2,9% în decembrie 2027. Traiectoria descendentă reflectă influenţele dezinflaţioniste persistente ale măsurilor fiscale deja adoptate, transmise prin comprimarea cererii agregate, precum şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, în special pe termen mediu”, arată datele BNR. Atingerea limitei superioare a intervalului ţintei este anticipată pentru trimstrul 1 2027, iar revenirea în interiorul acestuia în trimestrul 2 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă; revizuirea surprinde atât apariţia unor şocuri exogene noi, cât şi persistenţa relativă a ratei anuale a inflaţiei de bază. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie 2025 la 9,7%, din care 4,3 pp au fost determinate de eliminarea schemei de plafonare a tarifelor la energia electrică şi majorarea impozitelor indirecte din trimestrul 3 2025. Impactul estimat al celor două şocuri majore pe partea ofertei a fost încorporat în prognoză începând cu runda din august 2025, odată ce implementarea măsurilor a fost confirmată (conform principiilor de realizare a prognozelor BNR); prin urmare, decalajul dintre valorile prognozate şi rata anuală a inflaţiei s-a redus substanţial (la -0,9 pp în runda august 2025 şi -0,1 pp în runda noiembrie 2025) În cazul ratei anuale a inflaţiei IPC care exclude impactul acestor factori (5,4% în decembrie 2025), ecartul dintre nivelul anticipat şi cel înregistrat în rundele din intervalul februarie 2024 − mai 2025 s-a situat între -2,0 pp şi -0,8 pp.
”Batog de sturion” devine al 16-lea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicaţiilor geografice protejate (IGP) a IGP „Batog de sturion” din România. ”În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 18 februarie 2026, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/358 al Comisiei, din 11 februarie 2026, privind înregistrarea indicaţiei geografice „Batog de sturion” (IGP) în Registrul Uniunii al indicaţiilor geografice, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului”, anunţă Ministerul Agriculturii. IGP „Batog de sturion” din România este un produs alimentar obţinut din filé dorsal de sturion din acvacultură. Aceşti sturioni au caracteristici dezirabile precum dieta alimentară apropiată de cea a sturionilor din mediul natural şi faptul că trăiesc în condiţii propice dezvoltării şi reproducerii, într-un mediu controlat, fără contaminanţi. Filetat, depielat şi porţionat manual, produsul are o structură compactă, pentru o feliere uşoară. Procesul de fabricaţie a „Batogului de sturion” include sărarea cu un amestec de sare gemă şi zahăr, zvântarea pentru obţinerea consistenţei cu o umiditate reziduală de minim 35 %, precum şi afumarea cu fum din lemn de esenţă tare, pentru desăvârşirea gustului şi a culorii. Gustul dulce-sărat este însoţit de un gust „de carne”, specific speciilor de sturion. Astfel, celor 15 produse româneşti recunoscute şi înregistrate la nivel european li se alătură, începând de astăzi, cea de-a 16-a denumire protejată – „Batog de sturion” (IGP). Cele 15 produse deja înregistrate sunt: Magiun de prune de Topoloveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Novac afumat din Ţara Bârsei (Indicaţie Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Cârnaţi de Pleşcoi (Indicaţie Geografică Protejată), Caşcaval de Săveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată), Salată tradiţională cu icre de crap (Specialitate Tradiţională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicaţie Geografică Protejată), Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată), Salinate de Turda (Indicaţie Geografică Protejată), Sardeluţă marinată fabricată potrivit tradiţiei din România – Specialitate Tradiţională Garantată şi Cârnaţi din topor din Vâlcea – Indicaţie Geografică Protejată.
Nazare explică cum s-a ajuns ca datoria publică să depăşească 60% din PIB
l „Ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat”, arată ministrul
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, explică, marţi seară, că România a ajuns lao datorie publică de peste 60% din PIB din cauza faptului că, ani de zile, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi care s-au adunat. ”Nu înseamnă o criză”, susţine ministrul. ”Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, a scris, marţi seară, pe Facebook, Alexandru Nazare. Acesta avertizează că ”datoria nu creşte peste noapte şi nu apare dintr-o singură decizie”. ”Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a main transmis ministrul finanţelor. Potrivit acestuia, actualul Guvern a avut ca prim obiectiv oprirea acestei dinamici şi restabilirea ordinii bugetare. ”În vara anului trecut, riscul retrogradării la junk era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială – am încheiat anul cu ratingul de ţară reconfirmat, cu plăţi la zi şi cu investiţii record. În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică – acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă”, a adăugat ministurl Finanţelor. Potrivit acestuia, depăşirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni.
Isărescu: Fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul şi a precizat că acolo nu sunt neapărat ciocniri de orgolii şi că probabil se face prea multă gălăgie. El a menţionat că sunt câteva posturi de televiziune ”unde îl destituie pe premier dimineaţă, prânz, seara, taie de zor, se ceartă pe tăieri”. Isărescu a adăugat că nu îi place cuvântul ”tăieri” , considerând că este unul sângeros şi parcă cineva e tăiat la gât. Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă el consideră că pensiile şi salariile ar trebui să rămână îngheţate şi în următorii ani, poate chiar până când deficitul ajunge la 3%. ”Nu, nu trebuie până atunci. Dar cel puţin acum, da, pentru că au crescut cel puţin unele, vârtos. Să vedem cum se va rezista social şi politic. Nu vă răspund la întrebare, că am condus şi eu o coaliţie de guvernare. Fiecare partid într-o coaliţie îşi protejează electoratul. Deci acolo nu sunt neapărat ciocniri de orgolii, probabil că se face prea multă gălăgie. Nici eu nu sunt pentru zgomot, dar fiecare partid din coaliţie îşi protejează electoratul. Personal am condus o coaliţie şi trebuia să-i ascult pe toţi. De-aia sunt politicieni. Eu am fost un singur an şi m-am vindecat”, a afirmat Mugur Isărescu.
UE aprobă o doză mai mare din medicamentul Wegovy al Novo Nordisk
Comisia Europeană a aprobat miercuri o doză mai mare a medicamentului pentru obezitate Wegovy, produs de Novo Nordisk, oferind pacienţilor şi medicilor o opţiune care ar putea susţine o scădere în greutate mai accentuată, transmite Reuters. Decizia vine după recomandarea pozitivă emisă în decembrie de autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană pentru doza de 7,2 miligrame. Odată cu aprobarea, medicii din UE pot prescrie doza de 7,2 mg sub forma a trei injecţii de câte 2,4 mg administrate consecutiv, o dată pe săptămână. Potrivit companiei daneze, într-un studiu clinic de fază avansată, desfăşurat pe parcursul a 72 de săptămâni şi care a inclus 1.407 adulţi fără diabet, participanţii care au primit doza de 7,2 mg au pierdut în medie 20,7% din greutatea corporală, comparativ cu 17,5% în cazul celor trataţi cu doza standard de 2,4 mg.
Europa îşi înăspreşte poziţia faţă de marile companii de tehnologie
Mai multe state europene intensifică presiunea asupra marilor platforme de socializare, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranţa copiilor, într-o mişcare care riscă să provoace reacţii negative din partea Statelor Unite, unde îşi au sediul giganţi precum Meta şi platforma X, deţinută de Elon Musk, transmite Reuters. Spania a cerut marţi procurorilor să investigheze Meta, X şi TikTok pentru presupusa răspândire de imagini cu minori generate prin inteligenţă artificială. Decizia vine după un demers similar în Marea Britanie. În paralel, Irlanda a deschis o investigaţie oficială privind chatbotul Grok al platformei X, analizând modul în care acesta procesează date personale şi generează imagini cu conţinut sexualizat. Un număr tot mai mare de ţări europene, Franţa, Spania, Grecia, Danemarca, Slovenia şi Cehia, au anunţat în ultimele săptămâni iniţiative pentru interzicerea accesului adolescenţilor la reţelele sociale, invocând riscuri legate de dependenţă, abuz online şi scăderea performanţei şcolare. Germania şi Marea Britanie analizează măsuri similare.