La finalul lunii septembrie 2025, județul Iași înregistra o contribuție medie pe participant de 451 lei, peste media națională de 411 lei, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Totuși, județul nu se află în topul județelor cu cele mai mari contribuții: București (555 lei), Cluj (543 lei), Ilfov (483 lei) și Timiș (481 lei) înregistrează valori mai mari. Peste județul Iași sunt și județele Sibiu (457 lei) și Argeș (456 lei), valori care plasează Iașul pe locul 7 la nivel national. Această situație arată că, deși ieșenii contribuie mai mult decât media națională, alți participanți din județe mai mari sau mai bogate plătesc mai mult în medie, ceea ce face ca Iași să fie peste medie, dar nu printre cei mai puternici contributori la nivel național. La polul opus, județele cu cele mai mici contribuții medii sunt Harghita (346 lei), Maramureș (342 lei) și Vrancea (339 lei).
Când vine vorba de contribuțiile totale lunare, situația se schimbă și mai mult în favoarea județelor mari. Dacă în județul Iași contribuția totală în septembrie 2025 a fost 37 milioane lei, București conduce detașat cu 425 milioane lei, de peste 11 ori mai mare, urmat de Cluj (81 milioane lei) și Timiș (62 milioane lei). Volumul total colectat în județul nostru este mai mic și comparativ cu județele Prahova, cu 39 milioane lei, respectiv Argeș, cu 38 milioane lei contribuție totală în septembrie anul trecut. La polul opus, cele mai mici contribuții lunare totale s-au înregistrat în Ialomița, Giurgiu și Mehedinți (între 4,8 și 6 milioane lei).
La nivel național, fondurile de pensii administrate privat continuă să crească atât ca valoare, cât și ca număr de participanți. La 30 septembrie 2025, erau înscrise în Registrul Electronic al ASF șapte fonduri de pensii administrate privat, gestionate de șapte administratori, cu active încredințate spre păstrare la trei bănci din România. Valoarea totală a activelor fondurilor a ajuns la 184,15 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 23% față de aceeași perioadă a anului 2024. În primele nouă luni ale anului 2025, contribuțiile brute virate în sistem au totalizat 16,7 miliarde lei, cu 27% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele ASF.
Numărul participanților la sistemul pensiilor administrate privat a depășit 8,41 milioane de persoane, în creștere față de 8,29 milioane la finalul anului 2024.
Investițiile fondurilor
Fondurile de pensii administrate privat și-au concentrat în continuare plasamentele în titluri de stat și acțiuni. La 30 septembrie 2025, 65,5% din active erau investiții în titluri de stat, ușor mai puțin decât nivelul de 67,1% de la sfârșitul anului 2024. Totodată, acțiunile reprezentau 25% din active, cu principalele plasamente în OMV Petrom SA, Banca Transilvania SA, Hidroelectrica SA, Romgaz SA și BRD – Groupe Societe Generale SA. Alte instrumente financiare, precum obligațiunile corporative (4,02%), fondurile de investiții (3,43%) și depozitele bancare (1,51%), completează portofoliul. Rata medie ponderată de rentabilitate a fondurilor a fost de 8,15% în septembrie 2025, în creștere față de 6,19% în decembrie 2024, iar valoarea medie a activului unui participant a urcat la 22.103 lei, cu 20% mai mult față de anul anterior.
Participanții și distribuția contribuțiilor
Numărul persoanelor noi intrate în sistem în primele nouă luni ale anului 2025 a fost de 154.541, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, iar 150.117 dintre acestea au fost repartizate aleatoriu către fonduri, reprezentând 97% din total. Primele trei fonduri – FPAP NN, FPAP AZT Viitorul Tău și FPAP Metropolitan Life – cumulează 59% din numărul total de participanți. Distribuția pe vârste arată că 32% dintre participanți au sub 35 de ani, iar 68% au peste 35 de ani, iar raportul pe gen rămâne relativ echilibrat, cu 48% femei și 52% bărbați.
Plățile către participanți
În primele nouă luni ale anului 2025, fondurile de pensii administrate privat au efectuat plăți către 52.513 participanți și beneficiari, în valoare totală de 1,78 miliarde lei. Dintre acestea, aproape 80% au fost legate de deschiderea dreptului la pensie, 7,8% ca urmare a decesului participantului și 12,5% pentru cazuri de invaliditate. Majoritatea preferințelor (73%) au fost pentru plăți unice, iar în cazul pensiilor, s-au efectuat plăți unice de 1 miliard lei și plăți eșalonate de 419 milioane lei.