După doi ani de prudență și reevaluări strategice, piața clădirilor de birouri din România traversează o perioadă de transformare spectaculoasă. Iar în acest nou val de dezvoltări, Iașiul strălucește ca un adevărat motor regional, atrăgând atenția investitorilor, companiilor IT&C și dezvoltatorilor imobiliari de top.
Sectorul de birouri nu mai este doar despre spații de lucru: este despre ecosisteme integrate, flexibile, eficiente energetic și sustenabile, adaptate complet la lucrul hibrid. În ultimele 12 luni, 1.284 de proiecte de birouri au fost monitorizate la nivel național, în diverse stadii: de la intenție și proiectare până la finalizare.
Iașul se află printre orașele care atrag cele mai multe investiții, alături de București, Cluj, Ilfov și Bihor, semnalând că orașul a devenit un hub tehnologic de prim rang.
Dintre toate proiectele monitorizate, 1.147 sunt construcții noi, 66 renovări, 16 modernizări, 54 extinderi. Piața este dominată de proiecte greenfield, dar modernizarea clădirilor existente capătă tot mai multă importanță, în contextul standardelor stricte de sustenabilitate și eficiență energetică.
Iași: hub-ul tehnologic care atrage companii mari
Orașul de pe malurile Bahluiului nu mai este doar un centru universitar, ci un pol de atracție pentru companiile IT&C și pentru investitorii imobiliari care vor birouri moderne și verzi. În ultimii ani, cererea pentru spații de birouri a crescut constant, iar proiectele noi sunt gândite pentru a răspunde nu doar nevoilor angajaților, ci și standardelor ESG (Environmental, Social, Governance).
Clădirile moderne din Iași integrează soluții smart, eficiență energetică, spații flexibile și conectivitate ridicată.
Renovările și modernizările, precum și extinderile proiectelor existente, demonstrează că orașul nu se mulțumește cu status quo-ul: fiecare birou construit sau reconfigurat este un pas spre competitivitate europeană.
Comparativ cu capitala, Iașul se afirmă prin proiecte moderne cu certificări verzi BREEAM și LEED, preferate de companiile din IT și servicii financiare, o infrastructură educațională solidă, care alimentează forța de muncă calificată și susține creșterea cererii de birouri, dezvoltări mixte, care combină birouri, retail și servicii, pentru a crea hub-uri urbane integrate.
Datele Victa arată că marile centre universitare, precum Cluj și Timișoara, urmează aceeași direcție, dar Iașul devine simbolul descentralizării de succes a pieței de birouri, atrăgând atenția investitorilor locali și internaționali.
O schimbare majoră în ultimele 18 luni este interesul crescând pentru reconfigurarea clădirilor existente. Renovările, modernizările și extinderile nu mai sunt opționale, ci obligatorii pentru a răspunde cerințelor de eficiență energetică, soluții smart și confort pentru utilizatori.
Companiile mari preferă clădirile sustenabile nu doar pentru costuri reduse de operare, ci și ca instrument de recrutare și retenție.
Implementarea standardelor ESG și digitalizarea proceselor (BIM) transformă complet piața: birourile devin ecosisteme funcționale, sănătoase și conectate, nu simple spații de lucru.
2026: Iași și România intră în era birourilor inteligente
Specialiștii anticipează, pentru acest an, livrări de peste 170.000 mp de birouri noi, majoritatea în București, dar și în Iași, Cluj și Brașov, o rată de ocupare care va rămâne ridicată, sub 13%, în condițiile unei oferte noi limitate și a cererii constante din partea companiilor multinaționale, iar clădirile vor fi flexibile, eficiente energetic și adaptabile la lucrul hibrid, cu certificări tot mai riguroase BREEAM și LEED.
În acest context, Iașul nu este doar un punct pe hartă, ci un veritabil motor al dezvoltării regionale, unde investițiile în birouri, tehnologie și sustenabilitate modelează viitorul pieței imobiliare românești.Daniel BACIU