Balaurul, liliacul cârn, boarca, popândăul, hamsterul românesc, buruiana cu cinci degete sau papucul doamnei sunt doar câteva dintre animalele și florile care vor pune în pericol realizarea proiectele energetice sau de infrastructură feroviară și rutieră, dacă execuția acestora le periclitează existența. Confruntat cu riscul de a ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de a plăti penalități usturătoare, Guvernul pregătește modificarea legislației privind ariile protejate. Acordul de mediu sau avizul de mediu se vor putea emite numai dacă proiectul nu afectează în mod negativ integritatea speciilor protejate. Astăzi, 25% din suprafața țării este declarată arie protejată.
Pe data de 3 octombrie, Comisia Europeană a transmis României un aviz motivant în ceea ce privește procedura de infringement (Cauza 2020/2297), având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor și a speciilor de faună și floră sălbatică. Pentru a îndeplini condițiile de aderare la Uniunea Europeană, țara noastră avea obligația ca, la data aderării, să aibă transpusă în legislația națională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 (Directiva Habitate) și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 (Directiva Păsări). România a făcut acest lucru, dar după evaluare Executivului Comunitar s-a stabilit că există mai multe aspecte de transpunere necorespunzătoare a dispozițiilor Directivei Habitate, drept pentru care, în anul 2020, s-a declanșat acțiunea de infringement. Pentru a respecta prevederile acestei directive, Executivul a pregătit acum un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Necesitățile ecologice, înaintea nevoilor oamenilor
Potrivit noilor reglementări, măsurile de conservare vor trebuie să fie realiste, cuantificabile, măsurabile și determinate în timp și să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate și specii care fac obiectul regimului de protecție și/sau altor bunuri cu valoare de patrimoniu natural. Deși se precizează că aceste măsuri vor trebui să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, adică de nevoile oamenilor pentru a avea un trai decent, proiect precizează că vor avea totuși prioritate necesitățile ecologice. Pentru aceasta, noul act normativ prevede modificarea alineatului 3 al articolului 21 din OUG nr. 57/2007 și el va avea următorul cuprins: „Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate și specii pentru care se instituie aria naturală protejată”.
„În cazul în care nu se adoptă în regim de urgență prezentul act normativ, prin care se asigură transpunerea corectă și completă a prevederilor Directivei Habitate, precum și a Directivei Păsări, România riscă avansarea cauzei menționate mai sus către Curtea de Justiție a Uniunii Europene și aplicarea de sancțiuni pecuniare”.
Proiectul de OUG pentru modificarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate
Condiții pentru obținerea acordului de mediu
Acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, pentru proiectele care ar urma să se deruleze în ariile protejate se vor emite numai dacă acestea nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective și după consultarea publicului. Având însă în vedere spectrul foarte larg de floră și faună care va trebui protejat, este imposibil ca în zonă să nu se găsească o plantă, un crustaceu sau un peștișor protejat. Totuși, modificarea legislativă pregătită de Guvern prevede că prin excepție de la această prevedere, „în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, planul sau proiectul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare”. Subiectul „măsurilor compensatorii necesare” este lăsat însă în suspensie, ceea ce cu siguranță va atrage noi probleme pentru demararea sau continuare unor proiecte strategice în aceste arii care adăpostesc floră și faună care în multe cazuri au primit exagerat statul de protejate.
25% din suprafața României, arie protejată
Ariile naturale protejate acoperă circa un sfert din teritoriului României și ele sunt administrate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Guvernul vrea însă fuziunea acesteia cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului într-o nouă instituție care se numește Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANANP). Pentru aceasta Ministerul Mediului a pregătit un proiect de hotărâre în care se precizează că apariția noii instituții va permite „asigurarea unei gestionări unitare a procedurilor de obținere a avizelor în domeniul mediului, precum și pentru o bună administrare a ariilor naturale protejate”. În România sunt 16 arii naturale protejate de interes internațional (rezervații ale biosferei, zone umede de interes internațional și geoparcuri), în frunte cu Delta Dunării – primul sit UNESCO din țară, 13 parcuri naționale și 16 parcuri naturale, peste 30 de rezervații științifice și peste 900 de rezervații și monumente ale naturii, toate de interes larg, național. Acestora li se adaugă peste 500 de zone de interes comunitar (local sau județean) din rețeaua Natura 2000.
Exagerări românești – protejăm și
„Buruiana cu cinci degete” este o buruiană care crește peste tot. Crește în mod natural pe pajiști, la marginea drumurilor și a pădurilor, în zone de deal sau munte. Practic, această plantă sălbatică este răspândită peste tot. Ea are unele proprietăți medicinale, infuziile cu această plantă fiind utile în scăderea temperaturii în cazul răcelilor și în cazul unor probleme la rinichi.
Protejăm „boarca”, peștișorul cu carne amară
Boarca este o specie de pește aflată pe lista florei și faunei protejate, conform proiectului pregătit de Ministerul Mediului. Are o lungime de 5-11 cm, fiind practic foarte mic. Deoarece mănâncă mai ales vegetația din ape, carnea sa are un gust amar. Pescarii prind acest pește pentru a-l folosi ca momeală în scopul de a pescui pești prădători, precum știuca și bibanul. Odată declarată specie protejată, pescarii nu vor mai putea să-l prindă și să-l folosească drept momeală. Cum se va putea verifica acest lucru în teren, proiectul nu precizează. Totuși, declararea acestui pește ca specie protejată ar putea crea în viitor probleme în cazul în care ONG-urile de mediu vor cere blocarea unor proiecte invocând punerea în pericol a acestui peștișor cu carnea amară.
Un alt animal care va fi protejat de legislația viitoare de mediu este popândăul. Pe timpul verii, acesta consumă tot felul de semințe, rădăcini, boabe de cereale, fiind direct dăunător culturilor agricole, din cauza galeriilor sale. Înmulțirea excesivă a acestor animale va afecta grav culturile agricole, ceea ce, cu siguranță, îi va supăra pe fermierii români.
Investițiile Hidroelectrica, blocate ani
În primăvara anului 2022 Parlamentul a votat un proiect de lege (promovat de Guvern prin OUG nr. 175/2022) privind finalizarea hidrocentralelor abandonate după ce au fost blocate de ONG-urile de mediu. Pe lista aceasta apar nouă hidrocentrale, iar finalizarea investițiilor începute înainte de 1989 s-a oprit după ce zonele în care se află proiectele au fost declarate arii protejate, incluse în situl Natura 2000. Absurdul situației constă în faptul că avizele pentru aceste proiecte au fost obţinute înainte ca acele zone să fie declarate protejate. Pentru a depăși această situație, noua lege venea cu modificarea limitelor ariilor protejate, acolo unde a început deja construcţia hidrocentralelor.
3 lilieci blochează lucrările la Autostrada Lugoj – Deva
Trei lilieci dintr-o specie protejată care se adăposteau într-o grotă de pe traseul Autostrăzii Lugoj – Deva au dus la întârzierea lucrărilor cu peste un an. Lucrările din zona peșterii (o peșteră-tunel de 20 metri) de la marginea satului Şoimuş, cea în care se adăposteau câţiva lilieci protejaţi de lege, s-au blocat după ce un ONG de mediu a reclamat că vibrațiile produse de utilajele grele deranjau liliecii. Peștera a fost monitorizată un an, iar specialiștii Ministerului Mediului au fost trimiși să numere liliecii și să-i relocheze, iar ampla mobilizare pe teren a dus la găsirea a trei lilieci.
Și castorii au blocat autostrada
Tot pe Lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva, în 2015 aveau să se descopere trei familii de castori, care erau protejaţi prin lege. Pentru mutarea lor, lucrările au fost oprite o perioadă. În urmă cu două secole, acest animal era printre cele mai vânate pentru blană şi carne, astfel că dispăruse complet din România, iar ultima atestare documentară a prezenţei lui data din 1824.
Viaducte pentru urşi de 280 mil. euro
Pe lotul 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva, constructorii au avut probleme cu urşii, iar la presiunea organizaţiilor de mediu au fost obligate să suplimenteze costurile autostrăzii cu 280 de milioane de euro pentru construcţia unor viaducte care să faciliteze traversarea autostrăzii în siguranţă de către mamifere. Fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cucu susţine că în acea zonă nici nu există urşi, iar totul a fost o invenţie a organizaţiilor de mediu.
Încurcaţi de un gândac
„Gândacul croitor” – Morimus Funereus (specie protejată) de pe traseul Autostrăzi Piteşti – Sibiu a creat și el probleme constructorilor. „Gândacul croitor” a ajuns şi în atenţia Comisiei Europene, iar autorităţile române au fost obligate să promită că vor muta insectele.
Broaștele bombina blochează asfaltarea
În 2015, un drum de 3 km din județul Cluj care leagă două sate nu a putut fi asfaltat până când nu s-au construit tuneluri pentru broaște. Amfibienii făceau parte din specia Bombina și erau ocrotiți printr-o directivă europeană, deoarece erau pe cale de dispariţie în Germania şi Polonia. Construirea tunelurilor a scumpit proiectul cu 20.000 de lei. La vremea respectivă, activiștii de mediu care au reușit să impună construcția respectivelor tuneluri recunoșteau că nu prea au văzut broaşte în comună, dar susțineau că habitatul era ideal pentru specia bombina.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/romania-buruieni-amenzi-cjue-981089.html