JO 2024. Încep Jocurile Olimpice de vară. România este reprezentată de 106 sportivi care vor concura în 18 sporturi
Din articol
Jocurile Olimpice vor începe, vineri, la Paris, unde 10.500 de sportivi vor concura pentru a obţine medaliile râvnite de competitorii din întreaga lume. Deşi iniţial avea 107 sportiivi calificaţi, România va fi reprezentată de 106 sportivi, după ce atleta Florentina Iuşco
Cea de-a XXXIII-a Olimpiadă are 19 zile de competiţie (handbalul, fotbalul şi rugbyul încep mai devreme, la 24 iulie) şi va include 329 de probe în 32 de sporturi.
Vor fi 10.500 de sportivi trimişi de peste 200 de comitete olimpice naţionale, dar şi echipa olimpică a CIO pentru refugiaţi.
Inedit la Paris este faptul că spectatorii vor avea oportunitatea de a fi participanţi. „Marathon Pour Tous” va oferi celor 40.000 de alergători experienţa unică de a alerga acelaşi maraton în aceeaşi zi şi pe acelaşi traseu ca maratoniştii olimpici.
La Paris 2024, România va participa pentru a 23-a oară la Jocurile Olimpice de vară. Din anul 1924, am absentat doar la JO din 1932 şi 1948, iar în 1940 şi 1944, Jocurile Olimpice n-au avut loc din cauza celui de-al doilea război mondial.
Calendarul competiţiei
Vineri, 26 iulie, este data oficială de start al JO 2024, cu o ceremonie de deschidere spectaculoasă pe Sena.
Concursurile vor începe de fapt încă de miercuri, 24 iulie, cu sporturile de echipă, urmate de primele competiţii de tir cu arcul şi handbal.
Olimpiada se va încheia la 11 august, cu o ceremonie la celebrul Stade de France din Saint-Denis.
Surfing într-un tărâm îndepărtat
Parisul este principalul oraş gazdă, dar vor avea loc concursuri şi în alte oraşe din Franţa. În plus, competiţia de surfing va fi cea mai unică – va avea loc în Tahiti, pe legendarele valuri Teahupo’o din Oceanul Pacific.
Situat la 15 000 km distanţă de Paris, locul de desfăşurare a competiţiei de surf va bate recordul pentru cea mai îndepărtată competiţie pentru medalii organizată în afara unui oraş olimpic gazdă.
Breaking: un nou sport olimpic
Jocurile Olimpice de la Paris vor include un nou sport olimpic: breaking, un stil de dans urban care îşi are rădăcinile în cultura hip-hop.
Competiţia va cuprinde două probe – una masculină şi una feminină – şi va avea loc în perioada 9-10 august la Paris, ca urmare a succesului înregistrat la Jocurile Olimpice de vară pentru tineret de la Buenos Aires în 2018.
Turnul Eiffel, parte a Jocurilor Olimpice
Emblematicul Turn Eiffel va face parte din Jocurile Olimpice în mai multe moduri.
În timp ce evenimentul de volei pe plajă va avea loc într-o arenă temporară în aer liber, sub turn, sportivii vor duce, de asemenea, o parte din monument acasă, deoarece medaliile olimpice includ metal care provine din Turnul Eiffel.
Înot în Sena
Sena va fi locul de desfăşurare a maratonului de înot şi a etapei de înot a triatlonului la Jocurile Olimpice, la un secol după ce a găzduit unele evenimente în timpul primelor JO de la Paris din 1900.
Din 1923 până de curând, înotul a fost interzis în Sena din cauza problemelor legate de calitatea apei, iar timp de decenii, râul a fost prea toxic pentru majoritatea peştilor.
Organizatorii de la Paris i-au asigurat în repetate rânduri pe concurenţi că apa va fi suficient de curată pentru a înota în timpul Jocurilor Olimpice.
A 100-a aniversare
JO 2024 marchează revenirea Jocurilor Olimpice la Paris după 100 de ani. Parisul a găzduit prima dată Jocurile Olimpice în 1900 şi apoi în 1924. Capitala Franţei va deveni al doilea oraş care va găzdui Jocurile Olimpice de trei ori, după Londra (1908, 1948 şi 2012).
Egalitate deplină între sexe
Paris 2024 va fi prima Olimpiadă din istorie care va asigura egalitatea numerică între femei şi bărbaţi pe terenul de joc, cu un număr egal de femei şi bărbaţi participanţi la cel mai mare eveniment sportiv din lume.
Din cei 10 500 de sportivi participanţi la JO, 5 250 sunt bărbaţi şi 5 250 femei.
Pierdut în traducere? Nu în metroul din Paris
Sistemul de transport public din Paris (RATP) a dotat peste 3 000 de agenţi cu dispozitive de traducere asistate de inteligenţă artificială pentru a ajuta sute de mii de turişti să se orienteze pe rute în timpul Jocurilor Olimpice.
Dispozitivul poate traduce din franceză în 16 limbi diferite.
Fără aer condiţionat
Nu va exista aer condiţionat în camerele sportivilor la Paris 2024, care s-a angajat să găzduiască Jocurile Olimpice „cele mai ecologice din istorie”.
În schimb, clădirile din satul sportivilor au fost proiectate cu un sistem de răcire care extrage apă din subteran, iar faţadele au fost ajustate astfel încât să primească puţin soare direct.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice-2024: Sena şi monumentele sale în centrul „spectacolului secolului”
Cu aproape 3.000 de artişti, staruri ale cântecului, Sena şi monumentele sale emblematice sunt în centrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Organizatorii vorbesc despre „cel mai mare spectacol al secolului XXI”, potrivit AFP, citată de News.ro.
Combinând un spectacol artistic, o paradă a sportivilor, imnuri şi discursuri, show-ul se desfăşoară pentru prima dată în afara unui stadion olimpic, pe o distanţă de şase kilometri de-a lungul fluviului, urmându-l de la est la vest până la Turnul Eiffel, unde va avea loc show-ul final.
Dansatori, muzicieni, comedianţi, jongleri, patinatori şi motociclişti BMX iau cu asalt ambele maluri ale râului, podurile şi acoperişurile, pentru a crea 12 tablouri artistice.
În culise, aceştia sunt asistaţi de 200 de costumieri şi aproape 300 de stilişti şi make-up artişti.
În acelaşi timp, aproape 7.000 de sportivi, reprezentând naţiunile participante, defilează în 85 de bărci, purtând culorile delegaţiei lor, grecii fiind primii şi francezii ultimii.
Aproape 80 de ecrane gigant au fost instalate pe chei pentru cei 326.000 de spectatori.
Ceremonia, urmărită de peste un miliard de telespectatori, va fi în proporţie de 98% în direct, cu 2% înregistrări video, inclusiv prologul.
Au fost instalate peste 100 de sisteme de camere de supraveghere, precum şi peste 200 de smartphone-uri pe bărcile sportivilor.
Spectacolul a fost pregătit în secret, în secvenţe, pe baze nautice şi în hangare foarte mari, dar şi cu ajutorul unui soft care recreează Sena şi malurile sale.
„Diversitate”, „bucurie”
Ca punct de plecare, directorul artistic Thomas Jolly şi-a imaginat că flacăra olimpică, purtată de celebri chelneri parizieni, a fost furată de un misterios acrobat cu glugă albă. Flacăra a devenit un fir roşu, ducând spectatorul într-o călătorie plină de evenimente prin cele mai frumoase locuri din centrul Parisului.
Catedrala Notre-Dame, care este în curs de reconstrucţie după incendiul din 2019 şi unde repetiţiile au avut loc pe schele, este în centrul atenţiei, la fel ca Musee du Louvre şi toate monumentele emblematice de pe Sena, unde Jolly a promis să facă câteva incursiuni.
Cele 12 tablouri spun povestea unei ţări bogate în „diversitatea” sa, „incluzivă”, „nu o singură Franţă, ci mai multe Franţe”, celebrează „lumea întreagă reunită”, potrivit lui.
Directorul artistic a fost inspirat şi de zeiţa Sequana, fiica lui Bacchus, „urmărită de Neptun, care îi scapă şi se transformă într-un râu”.
Cei patru autori care au lucrat cu el – printre care romanciera Leila Slimani şi scenarista Fanny Herrero (‘Dix pour cent’) – au promis o poveste „foarte generoasă”, cu „bucurie, emulaţie, mişcare, emoţie”.
Va fi „opusul unei poveşti cu eroi”, într-un spectacol care abundă de referinţe literare, muzicale şi cinematografice, contracarând „clişeele” cu „umor”.
Vedete muzicale
Coloana sonoră include creaţii ale directorului muzical Victor Le Masne, combinând pop, orchestră simfonică, coruri şi electro tipice „French Touch”.
Ea este punctată de contribuţii ale unor staruri ale muzicii. Niciun nume nu a fost anunţat oficial, dar zvonurile abundă: Aya Nakamura, cea mai ascultată cântăreaţă franceză din lume, Lady Gaga şi Céline Dion sunt menţionate, la fel ca şi melodii de Edith Piaf şi Charles Aznavour în repertoriu.
De asemenea, sunt vehiculate numele cântăreţilor francezi Juliette Armanet şi Philippe Katerine, precum şi cele ale pianistei Sofiane Pamart şi mezzosopranei Marina Viotti.
Coregrafie sportivă
Coregrafia celebrează sportul şi prezintă breaking, o disciplină nouă la aceste Jocuri Olimpice.
Dansatori din mai multe balete evoluează pe acoperişuri, inclusiv vedeta Operei din Paris, Guillaume Diop, în calitate de solist.
La apelul CGT, dansatorii au lansat un preaviz de grevă, dar acesta a fost ridicat miercuri, după ce salariile lor au fost majorate.
Costume din materiale reciclate
Au fost create aproximativ 3.000 de costume, toate unice, realizate din materiale reciclate, care traversează universul costumelor istorice cu cel al ţinutelor sportive şi de gală, promiţând să fie un spectacol de neuitat.
Două treimi din spectacol se vor desfăşura în timpul zilei. Finalul, la căderea serii, va fi asigurat de Thomas Dechandon, care a semnat luminile pentru opera rock „Starmania”, pusă în scenă de Thomas Jolly, în 2022. Raze laser puternice vor lumina de pe Turnul Eiffel.
Ceremonia se va încheia cu aprinderea vasului olimpic în Grădinile Tuileries.
România va fi reprezentată la Jocurile Olimpice de la Paris de 106 sportivi care vor concura în 18 sporturi
Cea mai numeroasă delegaţie este cea de la canotaj – 45 de sportivi. La cealaltă extremă sunt boxul, ciclismul, gimnastica ritmică, scrima, yachtingul, triatlonul, judoul şi tirul cu arcul, cu câte un sportiv.
La ediţia trecută, Tokyo 2020, România a fost reprezentată de 101 sportivi la 17 discipline (înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis). România a obţinut atunci 4 medalii: una de aur, la dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar, Simona Radiş), şi trei medalii de argint – la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).
De asemenea, David Popovici a ocupat locul 4 la 200 m liber, echipa feminină de tenis de masă, perechea de dublu mixt la tenis de masă – Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs – şi echipajul de canoe dublu masculin pe 1.000 m, Cătălin Chirilă/Victor Mihalachi au ocupat locul 5, iar pe locul 6 s-au clasat Bianca Ghelber – aruncarea ciocanului şi echipajele de opt plus cârmaci feminin şi dublu vâsle feminin categorie uşoară.
TEAM ROMANIA LA PARIS 2024:
ATLETISM (13 sportivi)
Delvine Relin Meringor (maraton), Andrea Miklos (400 m), Alina Rotaru-Kottmann (lungime), Joan Chelimo Melly (maraton), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului), Stella Rutto (3.000 m obstacole), Andreea Taloş, Diana Ion (triplusalt), Alin Firfirică (aruncarea discului), Alexandru Novac (aruncarea suliţei); Rareş Toader (aruncarea greutăţii); Florentina Iuşco (lungime, triplusalt); Daniela Stanciu (săritura în înălţime)
Cei 13 vor fi însoţiţi de antrenorii Mihai Corucle, Carol Şanta, Mihaela Melinte, Cristin Eşanu, Oana Pantelimon şi Marinela Mirea.
Întrecerile vor avea loc pe arena Stade de France din Paris.
Atletismul are în palmares 35 Medalii Olimpice: 11 AUR – 14 ARGINT – 10 BRONZ
Primul titlu olimpic: Iolanda Balaş, Roma 1960
Iolanda Balaş este singura atletă din România dublă campioană olimpică, aur la Roma 1960 şi Tokyo 1964
Lia Manoliu, campioană olimpică la aruncarea discului, a participat la 6 ediţii consecutive, Helsinki 1952, Melbourne 1956, Roma 1960, Tokyo 1964, Mexico 1968 şi Munchen 1972
Singurii atleţi medaliaţi în probele masculine sunt Gheorghe Megelea (bronz, suliţă, Montreal 1976) şi Marian Oprea (argint, triplusalt, Atena 2004)
Ultima medalie olimpică: aur la maraton Constantina Diţă, la Beijing 2008, ea a devenit la 38 de ani cea mai în vârstă campioană olimpică din istoria atletismului şi cel mai vârstnic sportiv medaliat vreodată într-o cursă olimpică de maraton.
ÎNOT (3 sportivi)
David Popovici (100 m liber, 200 m liber), Vlad Stancu (800 m liber, 1.500 m liber); Rebecca Diaconescu (200 m liber).
Cei trei vor fi însoţiţi de antrenorii Adrian Rădulescu, Silviu Anastase şi Dragoş Luscan.
Prezent pentru a doua oară la Jocurile Olimpice, David Popovici zboară spre Paris cu gândul al podiumul olimpic, după locul 4 pe care s-a clasat la Tokyo 2020 la 200 m liber. În 2022, Popovici a uimit mapamondul după ce a devenit cel de-al patrulea cel mai rapid înotător al lumii, al doilea înotător din lume care a câştigat probele de 100 şi 200 m liber la aceeaşi ediţie a CM, cel mai tânăr campion mondial din istoria nataţiei şi primul înotător român care a cucerit aurul mondial la seniori,
Vlad Stancu şi Rebecca Diaconescu vor participa în premieră la Jocurile Olimpice. Cei doi au împlinit de curând vârsta majoratului, dar ca juniori s-au remarcat în competiţiile seniorilor şi au gânduri îndrăzneţe la Paris 2024.
Înotul are în palmares 9 MEDALII OLIMPICE – 3 AUR 2 ARGINT 4 BRONZ
Prima medalie olimpică: Anca Pătrăşcoiu – bronz 200 m spate, Los Angeles 1984
Prima dublă medaliată olimpică: Noemi Lung – argint 400 m mixt, bronz 200 m mixt, Seoul 1988
Prima campioană olimpică: Diana Mocanu, 100 m spate, Sydney 2000
Prima dublă campioană olimpică: Diana Mocanu – aur la 100 m şi 200 m spate, Sydney 2000
Primul şi singurul medaliat olimpic la masculin: Răzvan Florea – bronz 200 m spate, Atena 2004
Ultima medalie olimpică: Camelia Potec – aur 200 m liber, Atena 2004
BOX (un sportiv)
Lăcrămioara Perijoc (cat. 54 kg)
Lăcămioara Perijoc este singura reprezentantă a României în competiţia de box, la Paris 2024. Pugilista română pregătită de antrenorii Mihaela şi Adrian Lăcătuş va intra în întrecerile olimpice feminine din limitele categoriei 54 kg.
Componentă a CSA Steaua Bucureşti, Lăcrămioara este campioană europeană în 2019, la Madrid şi medaliată cu argint mondial la Instanbul, în 2022. Anul acesta, la Belgrad, pugilista română a urcat pe cea de-a doua treaptă a podiumului.
Lăcămioara Perijoc şi-a câştigat biletul olimpic la Jocurile Europene Cracovia-Malopolska 2023 unde s-a calificat în finală şi a cucerit ARGINTUL. La Paris 2024, stelista va trăi în premieră emoţiile unei competiţii olimpice
Boxul româneasc are în palmaresul olimpic 25 medalii: 1 AUR – 9 ARGINT – 15 BRONZ
Prima medalie olimpică: Gheorghe Fiat, bronz, 60 kg, Helsinki 1952
Primul şi singurul campion olimpic: Nicolae Linca, aur 69 kg, Melbourne 1956
Trei boxeri au urcat de două ori pe podiumul olimpic: Ion Monea (argint la 81 kg – Mexico 1968, bronz la 60 kg – Roma 1960), Leonard Doroftei (bronz la 63,5 kg – Barcelona 1992 şi bronz la 60 kg – Atlanta 1996) şi Marian Simion (argint la 71 kg – Sydney 2000 şi bronz la 67 kg – Atlanta 1996)
Cele mai multe medalii câştigate la o singură ediţie: 5 la Montreal 1976 (2 de argint şi 3 de bronz)
Ultima medalie olimpică: Ionuţ Gheorghe, bronz la 64 kg, Atena 2004
Prima participare în probele feminine, Mihaela Cijevschi, la Londra 2012
Medalii olimpice la box: 1 aur – 9 argint – 15 bronz
GIMNASTICĂ RITMICĂ (un sportiv)
Annaliese Drăgan
Annaliese Drăgan şi-a împlinit un vis. Va reprezenta România la Jocurile Olimpice Paris 2024, după ce a obţint calificarea la Campionatele Mondiale de la Valencia. Cu ambii părţi români, dar născută în Statele Unite ale Americii, în California, Annaliese Drăgan a venit în România în urmă cu aproape şase ani hotărâtă să facă performanţă în gimnastică ritmică.
Pregătită la lotul naţional de Maria Gârbă, Anneliese are dublă legitimare la Sportul Studentesc Bucuresti, unde se antrenează împreună cu Alexandra Piscupescu şi la clubul Nimble Rhythmic Gymnastics din SUA. La Paris 2024, Annaliese va fi susţinută de pe banca tehnică de Ana Luiza Filiorianu, care în urmă cu opt ani, a concurat la Rio 2016, unde s-a clasat pe locul 22 la individual.
Singura medalie la gimnastică ritmică a fost câştigată de: Doina Stăiculescu, argint la Los Angeles 1984
Cele mai bune clasări: Alina Drăgan – locul 4 Los Angeles 1984, Irina Deleanu – locul 6 Barcelona 1992
KAIAC-CANOE (3 sportivi)
Cătălin Chirilă (C1 1.000 m), Ilie Sprîncean, Oleg Nuţă (C2 500 m)
Cei trei sportivi vor fi însoţiţi de antrenorul Florin Popescu, marele fost canoist român, multiplu medaliat olimpic, mondial şi european, ultimul campion olimpic român la canoe, alături de Mitică Pricop, în proba de C2 – 1000 m, la Sudney 2000.
Pentru Chirilă este a doua participare la Jocurile Olimpice, după Tokyo 2020 unde s-a clasat pe locul 11 la C1 -1000 m şi locul 5 la C2 – 1000 m. Pentru tandemul Nuţa/Sprincean, Paris 2024 reprezintă debutul la JO.
La kaiac- canoe, sportivii români au cucerit 34 medalii: 10 AUR – 10 ARGINT – 14 BRONZ: 18 medalii la canoe – 8 AUR, 6 ARGINT, 4 BRONZ, 16 medalii la kaiac – 2 AUR, 4 ARGINT, 10 BRONZ.
Primul titlu olimpic canoe simplu: Leon Rotman, C1 -1000 m şi C1 – 10.000 m, Melbourne 1956
Primul titlu olimpic la canoe dublu: Dumitru Alexe şi Simion Ismailciuc, C2- 1000 m, Melbourne 1956
Cel mai medaliat canoist român la Jocuri este Ivan Patzaichin: 7 medalii- 4 aur (Mexico 1968, Munchen 1972, Moscova 1980, Los Angeles 1984), 3 argint (Munchen 1972, Moscova 1980, Los Angeles 1984)
Cele mai multe participări la Jocuri: Ivan Patzaichin, 5 ediţii
Ultimul aur olimpic pentru România: Sydney 2000, C2- 1000m, Florin Popescu, Mitică Pricop
CANOTAj (45 de sportivi, un loc nominal +44 locuri cotă – 11 echipaje)
Dublu vâsle feminin (W2x), dublu vâsle categorie uşoară feminin (LW2x), patru vâsle feminin (W4x), dublu vâsle masculin (M2x), patru vâsle masculin (M4x), dublu rame feminin (W2-), patru rame feminin (W4-), dublu rame masculin (M2-), patru rame masculin (M4-), opt plus unu masculin (M8+), opt plus unu feminin (W8+), Mihai Chiruţă – simplu vâsle masculin (calficat nominal)
La feminin: Gianina Van Groningen, Ionela Cozmiuc, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu, Ancuţa Bodnar, Andrada Moroşanu, Mădălina Moroşan, Emanuela Ciotău, Alexandra Ungureanu, Patricia Cireş, Larisa Bogdan, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Iuliana Bălăucă, Adrana Adam, Roxana Anghel, Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Geanina Juncanariu, Andreea Popa, Amalia Bereş, Simona Radiş, Victoria Petreanu;
La masculin: Mihai Chiruţă, Andrei Cornea, Florin Enache, Leontin Nuţescu, Andrei Lungu, Florin Horodişteanu, Ioan Prundeanu, Florin Arteni, Claudiu Neamţu, Ştefan Berariu, Iulian Chelaru, Andrei Mândrilă, Laurenţiu Danciu, Mihăiţă Ţigănescu, Ciprian Tudosă, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Bogdan Baitoc, Mugurel Semciuc, Marius Cozmiuc, Florin Lehaci, Adrian Munteanu
Rezerve: Mariana Dumitru, Cristina Drugă – feminin; Alexandru Ciobică, Cristi Nicoară;
Oficiali: Antonio Colamonici, Sandu Pop, Ciprian Atomei, Marcus Despina, Dorin Alupei, Cosmin Boguş, Sorin Băhnărel, Marius Bacaoanu, Veronica Cochela, Doina Ignat, Bogdan Macovei (antrenori);
Canotajul românesc are în palmares 41 MEDALII OLIMPICE: 20 AUR – 12 ARGINT – 9 BRONZ, fiind a doua cea mai titrată disciplină olimpică din istoria sportului românesc.
Prima medalie: Petre Ceapura, Ladislau Loverenschi, Ştefan Tudor, argint la Munchen 1972, dublu rame cu cârmaci
Primul titlu olimpic feminin: Sanda Toma, simplu la Moscova 1980
Primul titlu olimpic la masculin: Petru Iosub, Toma Valer, dublu rame la Los Angeles 1984
Eiisabeta Lipă este cea mai medaliată canotoare din lume la Jocuri, are 5 medalii de aur, 2 de argint şi 1 bronz câştigate la 6 ediţii: Los Angeles 1984, Seoul 1988, Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000 şi Atena 2004.
Dimitrie Popescu este cel mai titrat canotor român la Jocuri, are 4 medalii: 1 aur, 2 argint şi 1 bronz, câştigate la 3 ediţii Los Angeles 1984, Seoul 1988 şi Barcelona 1992
Cea mai titrată barcă tricoloră este cea de dublu rame feminin: 5 tiluri olimpice (Los Angeles 1984, Seoul 1988, Sydney 2000, Atena 2004 şi Beijing 2008)
Cele mai multe medalii câştigate de români la o ediţie: 8 la Los Angeles 1984, 5 titluri la feminin (simplu, 2vâsle, 2 rame, 4+1 vâsle, 4+1 rame) şi 1 argint ( 8+1) – 1 titlu la masculin (2 rame) şi 1 argint ( 2+1 rame)
România a câştigat în probele feminine 31 de medalii: 18 aur, 6 argint, 7 bronz
România a reuşit să câştige în probele masculine 10 medalii: 2 de aur, 6 de argint şi 2 de bronz
GIMNASTICĂ ARTISTICĂ (6 sportivi)
Sabrina Voinea, Ana Barbosu, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă, Andreea Preda – echipa feminină; Andrei Muntean – masculin
Cei şase sportivi vor fi însoţiţi de antrenorii Camelia Voinea, Patrick Kiens, Florin Cotuţiu, Corina Moroşan, Daymon Jones (tehnicienii lotului feminin) şi Marius Berbecar, antrenor masculin.
Echipa feminină de gimnastică artistică tricoloră a fost nelipsită de pe podiumul olimpic de la Jocurile Olimpice Montreal 1976 până la Londra 2012. Gimnastica artistică, cu 71 MEDALII OLIMPICE: 25 AUR – 20 ARGINT – 26 BRONZ, este cea mai titrată disciplină din sportul românesc la Jocurile Olimpice.
Prima medalie olimpică la feminin: Elena Leuştean, bronz, sol, Melbourne 1956
Primul titlu olimpic: Nadia Comăneci, individual compus, Montreal 1976
Prima medalie olimpică la masculin: Dan Grecu, bronz, inele, Montreal 1976
Primul titlu olimpic la echipe feminin: Los Angeles 1984 (Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Simona Păuca, Cristina Grigoraş, Laura Cutina, Mihaela Stănuleţ)
Cele mai multe titluri olimpice la o singură ediţie: Ecaterina Szabo, 4 aur – 1 argint, Los Angeles 1984
Cele mai multe medalii olimpice la o singură ediţie: Daniela Silivaş, 3 aur- 2 argint – 1 bronz, Seul 1988
Primul şi singurul campion olimpic la masculin: Marius Urzică, cal cu mânere, Sydney 2000
Cea mai medaliată gimnastă la Jocuri: Nadia Comăneci, 5 aur – 3 argint- 1 bronz, Montreal 1976 şi Moscova 1980
Ultimul titlu olimpic feminin: Sandra Izbaşa, sărituri, Londra 2012
Ultimele medalii olimpice la masculin: Marian Drăgulescu, argint la sol şi bronz la sărituri, Atena 2004
Medalii olimpice la gimnastică feminin: 24 aur – 16 argint – 22 bronz
Medalii olimpice la gimnastică masculin: 1 aur – 4 argint – 4 bronz
POLO PE APĂ (13 sportivi)
13 locuri – echipa masculină
Polo este singurul joc sportiv la care România va fi reprezentată la Paris 2024, naţionala tricoloră de polo urmând a reveni la Jocurile Olimpice după 12 ani. Însoţiţi de antrenorii Bogdan Rath şi George Alexandru Deacu, 16 jucători (13 titulari şi trei rezerve) vor face deplasarea la Paris: Francesco Iudean, Silvian Colodrovschi, Eduard Matei Drăguşin, Tudor Andrei Fulea, Vlad Luca Georgescu, Matei Ioan Luţescu, Andrei Radu Ionuţ Neamţu, Nicolae Oanţa, Andrei Prioteasa, Andrei Ţepeluş, Marius Florin Ţic, căpitan de echipă, Levente Vancsik, Sebastian Ştefan Oltean.
Potrivit tragerii de sorţi a echipelor din cele două grupe ale turneului olimpic, ROMÂNIA va evolua în grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite ale Americii şi Muntenegru.
Echipa de polo a României a participat până în prezent la 9 ediţii ale Jocurilor Olimpice.
Rezultatele olimpice ale României la polo pe apă: Helsinki 1952 – locul 17, Melbourne 1956 – locul 8, Roma 1960 – locul 5, Tokyo 1964 – locul 5, Munchen 1972 – locul 8, Monteal1976 – locul 4, Moscova 1980 – locul 9, Atlanta 1996 – locul 13, Londra 2012 – locul 10.
TENIS DE MASĂ (5 sportivi)
Bernadette Szocs, Elizabeta Samara, Adina Diaconu, Ovidiu Ionescu, Eduard Ionescu vor reprezenta România în întrecerile olimpice de tenis de masă de la Paris 2024. Andreea Dragoman va fi rezervă, iar de pe banca tehnică tricolorii vor fi îndrumaţi de Viorel Filimon, antrenorul lotului feminin, Andrei Filimon, antrenorul lotului masculin şi Ionuţ Seni, antrenor secund.
– Cele mai multe participări la Jocurile Olimpice pentru România: 5 ediţii: Elizabeta Samara (Beijing 2008, Londra 2012, Rio 2026, Tokyo 2020, Paris 2024); 4 ediţii: Otilia Bădescu (Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004) Bernadette Szocz (Londra 2012, Rio 2016, Tokyo 2020, Paris 2024) şi Daniela Dodean (Beijing 2008, Londra 2012, Rio 2016, Tokyo 2020)
– Cea mai bună clasare a jucătorilor români – LOCUL 5 : Emilia Ciosu (simplu, Barcelona 1992), Mihaela Ştef (simplu, Sydney 2000), Mihaela Ştef-Otilia Bădescu (dublu, Sydney 2000), Adrian Crişan (simplu, Londra 2012); Elizabeta Samara, Bernadette Szocs, Daniela Dodean (echipe, Tokyo 2020), Bernadette Szocs, Ovidiu Ionescu (dublu mixt, Tokyo 2020)
LUPTE (5 sportivi)
Andreea Beatrice Ana (lupte feminin, cat. 53 kg), Alin Alexuc (greco-romane, cat. 130 kg); Kriszta Incze (lupte feminin, cat. 62 kg); Cătălina Axente (lupte feminin, cat. 76 kg), Răzvan Arnăut (greco-romane, 60 kg)
Cei cinci vor fi însoţiţi de tehnicienii Andryi Stadnik, antrenorul lotui feminin, şi Petrică Cărare, antrenorul lotului masculin.
Cel mai experimentat component al lotului de lupte al României este Alin Alexuc, campion european, medaliat mondial, pentru care Paris 2024 însemană a 4-a participare la Jocuri, după Londra 2012, Rio 2016 şi Tokyo 2020. Kriszta Incze şi Andreea Ana au fost şi la Tokyo 2020, în timp ce pentru Cătălina Axente şi Răzvan Arnăut Paris 2024 va reprezenta debutul olimpic.
Luptele reprezintă al cincelea cel mai medaliat sport românesc la Jocurile Olimpice cu 33 de medalii: 7 AUR – 8 ARGINT – 19 BRONZ
Prima medalie olimpică a fost câştigată de Francisc Horvath, bronz, greco-romane 57 kg, Melbourne 1956
Primul titlu olimpic la greco-romane a fost câştigat de Dumitru Pârvulescu, 52 kg, la JO Roma 1960
Cel mai medaliat luptător la J.O. este Ştefan Rusu, greco-romane 68 kg, 74kg, cu 3 medalii: aur la Moscova 1980, argint la Montreal 1976, bronz la Los Angeles 1984
Primul titlu olimpic la lupte libere a fost obţinut de Vasile Puşcaşu, 100 kg, Seoul 1988
România nu a lipsit de pe podiumul olimpic între ediţia Melbourne 1956 şi Barcelona 1992
Ultima medalie olimpică a fost cea de bronz obţinută de Albert Saritov, libere 97 kg, la Rio 2016
YACHTING (un sportiv)
Ebru Bolat (clasa Ylca 6)
Ebru Bolat este singura reprezentantă a României în întrecerile de yahting din cadrul Jocurilor Olimpice Paris 2024, programate a avea loc la Marsilia. Proba olimpică dinghy în care va lua startul Ebru se va desfăşura în perioada 28 iulie – 7 august.
Ebru practică yachtingul de la vârsta de 8 ani şi este dubla campioană europeană de juniori, la clasele Zoom8 şi Optimist, şi vicecampionă mondială la Zoom8.
România a fost şi este reprezentată în competiţiile de yachting la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice: Moscova 1980, Atlanta 1996 şi Paris 2024. În 1980, la JO de la Moscova au concurat Mihai Butucaru – locul 15 la Clasa Finn, Mircea Carp şi Adrian Arendt – locul 13 la Clasa Flying Dutchman şi Andrei Chiliman, Cătălin Luchian – locul 11 la Clasa Tornado. La Atlanta 1996, la Clasa Finn, Mihai Butucaru a terminat pe locul 28, iar Horia Ispaş, clasa Laser, locul 48.
Prima femeie din România participantă la yachting: Ebru Bolat, Paris 2024.
SCRIMĂ (un sportiv)
Mălina Călugăreanu (floretă)
Pentru Mălina Călugăreanu, componentă a Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, medaliată cu bronz la floretă individual la JE Cracovia Malopolska 2023, Paris 2024 va fi a doua participare olimpică din carieră, după Rio 20216, unde s-a clast pe locul 34.
SCRIMĂ românească are în palmaresul olimpic 17 medalii: 4 AUR – 6 ARGINT – 7 BRONZ
Prima medalie olimpică: Olga Orban, floretă, argint, Melbourne 1956
Primul campion olimpic: Ionel Drâmbă, floretă, Mexico 1968
Prima floretistă campioană olimpică: Laura Badea, Atlanta 1996
Primul sabrer campion olimpic: Mihai Covaliu, Sydney 2000
Singurul scrimer dublu medaliat olimpic la individual: Mihai Covaliu, sabie (aur la Sydney 2000, bronz la Beijing 2008)
Singurul titlu olimpic la echipe: Rio 2016, spadă feminin (Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop, Loredana Dinu)
Cel mai medaliat scrimer: Ana Maria Brânză, spadă, 3 medalii (aur echipe Rio 2016, argint individual Beijing 2008 şi Tokyo 2020), Laura Badea, floretă, 3 medalii (aur individual şi argint echipe Atlanta 1996, bronz echipe Barcelona 1992) şi Olga Orban, floretă, 3 medalii (argint individual Melbourne 1956, bronz echipe Mexico 1968 şi Munchen 1972).
HALTERE (doi sportivi)
Mihaela Cambei (cat. 49 kg), Loredana Toma (cat. 71 kg)
Halterele româneşti revin în TEAM ROMANIA cu două reprezentante. Mihaela Cambei, cu 6 titluri europene şi un argint mondial, şi Loredana Toma, de 5 ori campioană mondială şi de 17 ori medaliată cu aur european vor debuta la Jocurile Olimpice la Paris 2024. Cele două sportive, care au dominat această disciplină în ultimele două cicluri olimpice, vor fi însoţite de la Paris de antrenorii Adrian Ionescu şi Valeriu Calancea.
Haltere româneşti au în palmaresul olimpic 14 medalii: 2 AUR – 6 ARGINT – 3 BRONZ
Cel mai medaliat halterofil român la Jocuri: Nicu Vlad – aur la Los Angeles 1984, argint la Seoul 1988 şi bronz la Atlanta 1996
Cea mai valoroasă ediţie pentru haltere, Los Angeles 1984: 2 AUR, 5 ARGINT ŞI 1 BRONZ
TRIATLON (un sportiv)
Felix Duchampt
Aflat pe locul 59 în clasamentul mondial, Felix-Pierre Duchampt, legitimat la CS Politehnica Cluj Napoca, a fost confirmat pentru Paris 2024 de forul mondial de specialitate, fiind eligibil graţie poziţiei 54, din 55, ocupate în clasamentul olimpic. Este pentru a doua oară când sportivul român de origine franceză va participa la întrecerile olimpice de triatlon sub culorile României.
Felix-Pierre Duchampt a concurat ultima dată sub culorile Franţei în competiţia de triatlon din cadrul etapei de Cupa Mondiala de la Miyazaki, pe 10 noiembrie 2018, după care a fost cooptat în Echipa Olimpică a României.
În vârstă de 34 de ani, Felix-Pierre Duchampt, de origine franceză, a devenit şi cetăţean român din 9 martie 2020 şi a concurat pentru România la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde s-a clasat pe locul 36.
La Tokyo 2020, a fost pentru prima data când România a fost reprezentată în întrecerile olimpice de triatlon.
CICLISM (un sportiv)
Ede Molnar (mountain bike XCO)
Antrenat de Răzvan Jugănar la Dinamo Bike Expert, Ede Molnar are în palmares 9 titluri naţionale. Este campion european la MTB cross-country XCE (competiţie în care patru rideri concurează unul împotriva celuilat într-o cursă scurtă) la Sakarya, în Turcia, anul trecut, după ce cu un an înainte, la competiţia similară din Portugalia, de la Anadia, a urcat pe cea de-a 3-a treaptă a podiumului.
Va fi prima participare a lui Ede Molnar în întrecerile olimpice şi a doua participare consecutivă a unui reprezentat al României la Jocuri.
Primul campion mondial din istoria ciclismului românesc: Vald Dascălu, U23, mountain bike
Primul campion european de seniori din ciclismul românesc: Vlad Dascălu, mountain bike
Cel mai bun loc la Jocuri: 6, în proba pe echipe, la JO Roma 1960
JUDO (un sportiv)
Alex Creţ (categoria 90 kg)
Pentru elevul antrenorului Emil Ioan MORAR este prima participare la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Sportivul în vârstă de 22 de ani este legitimat la CSM Oradea.
Primele medalii olimpice la judo: Mircea Frăţică şi Mihai Cioc, bronz Los Angeles 1984
Prima şi singura campioană olimpică a României este Alina Dumitru, aur (cat.48 kg), Beijing 2008
Singurul sportiv dublu medaliat la Jocuri e Alina Dumitru, aur la Beijing 2008 şi argint la Londra 2012
Prima medalie olimpică feminin: Simona Richter, bronz 78 kg, Sydney 2000
Medalii olimpice câştigate la judo: 1 aur – 2 argint – 3 bronz
TIR CU ARCUL (un sportiv)
Mădălina Amăistroaie
Sportiva legitimată la CSM Suceava şi CSU Cluj, antrenată de Ioana Covaliu şi Viorel Hăbian, a primit loc cotă din partea Federaţiei Internaţionale de specialitate.
La Paris 2024, Mădălina Amăistroaie va participa pentru a doua oară consecutiv la Jocuri. După Tokyo 2020, unde a terminat pe locul 33, Mădălina speră să depăşească această performanţă.
Cea mai bună clasare a României la tir cu arcul, locul 13 obţinut de Aura Chin la Jocurile Olimpice de la Moscova 1980.
Ultima participare a României la masculin: JO Beijing 2008, Alexandru Bodnar – cel mai tânăr participant, având doar 18 ani, s-a clasat pe locul 31.
TENIS (patru sportivi)
Ana Bogdan (simplu, dublu), Irina Begu (simplu, dublu), Jaqueline Cristian (simplu, dublu), Monica Niculescu (dublu)
Cele patru sportive vor fi însoţite de Horia Tecău, care la Paris va sta pe banca tehnică, la opt ani de la performaţa sa remarcabilă ca sportiv. La Jocurile de la Rio, în 2016, Horia alături de Florin Mergea deveneau primii medaliaţi olimpici la tenis ai României – ARGINT la dublu masculin.
Primii români care au participat la competiţia olimpică de tenis au fost: Nicolae Mişu, Gheorghe Lupu şi Alexandru Roman, la Paris 1924.
La ediţia de la Barcelona 1992, dublul Pescariu-Cosac a ajuns în sferturile de finală
Cele mai multe participări la Jocuri: Sorana Cârstea (Beijing 2008, Londra 2012, Tokyo 2020), Andrei Pavel (Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000)
Medalii olimpice câştigate: 1 argint
Editor :