Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a lansat vineri programul IPCEI în Microelectronică, un proiect strategic finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menit să consolideze poziția României în domeniul tehnologiei. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai mediului academic și ai industriei, printre care ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău.
Printre invitați s-au numărat și Sorin Ștefan Decă, secretar general adjunct în Ministerul Educației și Cercetării, Florentin Cotorobai, director general adjunct în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, și prefectul județului Cluj, Maria Forna.
IPCEI (Proiecte Importante de Interes Comun European) sunt inițiative susținute de Comisia Europeană pentru a stimula inovația în domenii cheie precum microelectronica, bateriile, hidrogenul, cloud-ul și AI. Acestea reunesc finanțări publice și private pentru a depăși eșecurile pieței și a consolida competitivitatea UE.
Ministrul Economiei: „Microelectronica este sângele organismului inovator”
Ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, a subliniat că microelectronica reprezintă fundamentul tehnologiilor moderne și al dezvoltării inteligenței artificiale, atrăgând atenția că discuțiile publice se concentrează adesea pe tehnologii populare, dar ignoră infrastructura care le face posibile.
„Microelectronica este sângele care curge prin acest organism inovator pe care trebuie să-l creăm și care stă la baza inclusiv a inteligenței artificiale.
Pentru că, într-adevăr, vorbim public foarte mult despre lucrurile care sunt la modă și pe care le folosim ca utilizatori, dar vorbim mult mai puțin despre infrastructura care trebuie să existe în spate: infrastructura de tehnologie, dar și infrastructura de cercetare”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că accesarea finanțării europene pentru aceste proiecte a fost posibilă prin colaborarea mai multor instituții.
„Sunt recunoscător faptului că mai multe ministere și mai multe autorități au colaborat pentru a putea accesa sutele de milioane de euro din fonduri europene din Programul Național de Redresare și Reziliență.
A fost o perioadă în care erau acumulate anumite întârzieri, dar este important că statul român a întâlnit parteneri precum universitățile și partenerii privați, prin care să poată selecta proiecte viabile și să fie atrase aceste fonduri”, a spus Darău.
„Parteneriatul între învățământul universitar și mediul privat este fundamental”
Ministrul a insistat asupra importanței colaborării dintre universități și mediul economic și a făcut apel la dezvoltarea învățământului dual.
„Parteneriatul între învățământ, în general, învățământul universitar în particular, și mediul privat este fundamental. Și acesta este apelul meu: să rămânem parteneri, iar acolo unde nu există încă parteneriate să le creăm și să le consolidăm.
Cred foarte mult în învățământul dual și știu că la Cluj există multiple inițiative în acest sens, un învățământ dual care trebuie să avanseze și în preuniversitar, și în universitar”, a declarat ministrul.
El a făcut apel și la implicarea companiilor în dezvoltarea acestui model educațional.
„Rog companiile să vină în întâmpinarea și în susținerea învățământului dual, să încheie parteneriate cu universitățile, dar și parteneriate între factori din mediul privat, pentru că mi-aș dori ca la un moment dat și întreprinderile mici și mijlocii să participe deplin la învățământul dual.
Cred că aceasta este direcția și cred că doar împreună universitate, mediu privat și fără frâne de la stat vom reuși să inovăm repede, să inovăm bine și să devenim competitivi la nivel european”, a afirmat Darău.
În final, ministrul a vorbit despre ambiția Europei și a României de a deveni mai atractive pentru cercetători și antreprenori.
„Când remodelăm competitivitatea Europei și a României, ar trebui să plecăm de la o idee foarte ambițioasă: cum devine Europa, cum devine România interesantă pentru restul lumii, pentru antreprenori, pentru studenți și pentru cercetători”, a spus ministrul Economiei.
Rectorul UTCN: „Aceste proiecte aduc viitorul mai aproape”
Rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Vasile Țopa, a declarat că lansarea programului reprezintă un moment important pentru instituție și pentru dezvoltarea tehnologică a regiunii.
„Astăzi este un moment important în viața instituției noastre. În general, universitățile trăiesc multe momente importante, dar unele sunt cu adevărat de referință pentru parcursul lor”, a spus rectorul.
Acesta a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor moderne depinde în primul rând de formarea specialiștilor.
„Astăzi toată lumea vorbește despre inteligență artificială, despre cybersecurity sau despre transformare digitală. Dar aceste tehnologii au nevoie de un fundament comun, care se numește oameni pregătiți pentru așa ceva”, a declarat Țopa.
Potrivit acestuia, proiectele lansate la Cluj vor contribui la dezvoltarea unor tehnologii esențiale pentru industriile viitorului.
„Cele trei proiecte aduc viitorul mai aproape, pentru că vor proiecta aici, în regiunea de Nord-Vest, componentele critice care vor defini siguranța, mobilitatea și industria europeană a următoarelor decenii”, a spus rectorul UTCN.
El a precizat că investiția alocată universității în cadrul acestui program se ridică la aproximativ 25 de milioane de euro.
„Investiția despre care discutăm aici se ridică la 25 de milioane de euro. Trebuie să înțelegem că aceste fonduri nu sunt simple cifre într-un buget. Ele reprezintă încrederea pe care statul român o acordă universităților”, a afirmat acesta.
Rectorul a subliniat că fiecare finanțare atrasă se traduce în investiții directe în infrastructura de cercetare și în formarea viitorilor specialiști.
„Pentru noi, fiecare euro atras înseamnă investiții în infrastructură de laborator, la standarde europene și mondiale, dar și în viitorul studenților noștri, specialiștii de mâine, care vor implementa și vor duce mai departe aceste proiecte”, a mai spus Vasile Țopa.
Prefectul Clujului: „Clujul este un ecosistem matur de inovare”
Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a subliniat că lansarea programului confirmă rolul orașului ca pol important de cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică în România.
„Clujul este de ani buni mai mult decât un centru universitar puternic. Este un ecosistem matur, dinamic și conectat internațional, în care administrația, mediul economic și mediul academic lucrează împreună pentru a construi viitorul”, a declarat aceasta.
Potrivit prefectului, orașul beneficiază de una dintre cele mai tinere și bine pregătite comunități din țară, ceea ce îl transformă într-un mediu favorabil pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate.
„Avem una dintre cele mai tinere și mai bine pregătite comunități din țară, cu peste 100.000 de studenți, universități de prestigiu, un sector IT recunoscut la nivel european și o cultură a colaborării care face diferența”, a spus Maria Forna.
Ea a arătat că dezvoltarea microelectronicii la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca reprezintă un pas firesc pentru ecosistemul local de inovare.
„În acest context, dezvoltarea microelectronicii la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca nu este întâmplătoare. Este un pas firesc, deoarece această universitate a demonstrat că poate atrage investiții strategice, că poate susține cercetarea aplicată și că poate transforma ideile în produse și soluții competitive la nivel global”, a afirmat prefectul.
Potrivit acesteia, proiectul va avea un impact direct asupra dezvoltării economice a regiunii și asupra oportunităților pentru tineri.
„Pentru județul Cluj acest program înseamnă mai mult decât infrastructură și investiții. Înseamnă oportunități pentru tineri, șansa ca absolvenții noștri să rămână aici, acasă, și să lucreze la tehnologii de vârf, dar și locuri de muncă bine plătite, dezvoltare durabilă și creștere economică”, a declarat Maria Forna.