Reamintim că, în procesul pe fond Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate Instituției Prefectului și a decis că cele două hotărâri de consiliu local adoptate de aleșii locali din Șanț trebuie anulate.
Vezi mai jos ce au invocat în prima instanță, părțile implicate în proces.
Doar 12 consilieri în funcție, din care 5 au fost în conflict de interese
Consiliul Local Șanț a formulat recurs la Curtea de Apel Cluj, unde a explicat încă o dată, ca și în fața instanței de fond, că în componenţa consiliului local intră un număr de 13 consilieri. Din cele 13 locuri de consilieri unul este vacant, astfel că la data adoptării hotărârilor existau 12 consilieri în funcţie. La ședința în care s-au adoptat cele două hotărâri, au fost prezenți 11 din cei 12 consilieri.
Din cei 11, cinci consilieri locali s-au aflat în conflict de interese, fiind rude cu angajaţi ai ocolului silvic, astfel că, așa cum prevede legea, au formulat declaraţii de abținere, rămânând 6 consilieri cu drept de vot. Hotărârile au fost adoptate cu 5 voturi „pentru” şi o abținere.
“Din dispoziţiile legale rezultă că, în situaţia existenţei unor cazuri de incompatibilitate, numărul de consilieri locali la care se raportează determinarea cvorumului este diminuat cu numărul consilierilor incompatibili.
Termenul «în funcţie» înseamnă că se iau în calcul doar consilierii validați şi neaflați în suspendare sau încetare a mandatului ori în altă situaţie expres prevăzută de lege, cum este cea din speță, în care art. 228 alin. 3 prevede că nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consilierul incompatibil”, au subliniat în instanță reprezentanţii Consiliului Local Șanț.
Totodată, aceștia au mai precizat că hotărârile au ca obiect aprobarea contului de execuţie bugetară pe anul 2023 şi a bugetului pe anul 2024 ale ocolului silvic al comunei nu vizează administrarea directă a bunurilor unităţii administrativ-teritoriale.
“Este adevărat că Ocolul Silvic administrează fondul forestier proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, dar hotărârile au ca obicei aprobarea unor situaţii financiare ale acestei entităţi, fără a exista prevederi referitoare la destinaţia, valorificare, gestiunea efectivă a bunurilor, astfel că nu ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 139 alin. 3 lit. g) din Codul administrativ, iar hotărârile pot fi adoptate cu majoritate simplă”, au mai arătat reprezentanţii Consiliului Local Șanț.
De cealaltă parte, Prefectura și-a menținut opinia prezentată și în fața instanței de fond.
Hotărârile aveau nevoie de doar 5 voturi „pentru”
Ei bine, la final, judecătorii clujeni au ajuns la concluzia că Tribunalul Bistrița-Năsăud a aplicat greșit dispoziţiile legale în materie atunci când a pronunțat sentința.
“Potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, «şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie. Se consideră prezenţi la şedinţă şi consilierii locali care participă prin utilizarea oricăror mijloace electronice».
Conform dispoziţiilor art. 139 alin. 1, 2, 3 lit. a), c) şi g) din Codul administrativ,
«(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local; (…)
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale; (…)
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului».
Potrivit art. 5 lit. bb), cc) şi ee) din C. administrativ, «bb) majoritatea – numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condiţiile legii;
cc) majoritatea absolută – primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial; (…)
ee) majoritatea simplă – primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenţi la o şedinţă a organului colegial, cu condiţia îndeplinirii cvorumului».
Aceste dispoziţii cuprins reguli cu caracter general.
Deci pentru ipoteza specială în care există un interes personal al consilierului local la adoptarea hotărârii, iar acesta anunță despre existenţa acestui interes şi se abţine de la vot, dispoziţiile art. 228 alin. 3 din Codul administrativ stabilesc că «ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau judeţean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta şi-a anunţat interesul şi nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri ».
Totodată,din numărul total de posturi de 13 consilieri, numai 12 sunt efectiv ocupate, astfel că la Consiliul local al comunei Șanț nu există 13 consilieri în funcţie , în sensul art. 137 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. La şedinţa Consiliului local al comunei Șanț din data de 28.02.2024 au fost prezenţi11 consilieri locali, din care 5 s-au aflat în conflict de interese .
În speţă, nu se contestă întrunirea cvorumului necesar pentru desfăşurarea şedinţei consiliului local, în acest sens, prin întâmpinare intimatul Prefectul judeţului Bistrița-Năsăud arătând că şedinţa de consiliu a fost statutară, fiind întrunită majoritatea prevăzută de art. 137 alin. 1 din C. administrativ.
Nu se poate însă reţine teza intimatului reclamant potrivit căreia pentru adoptarea hotărârilor nr. 9 şi 10 din data de 28.02.2024 ale Consiliului Local al Comunei Șanț erau necesare 7 voturi „pentru”.
Scăzând din cifra 12 numărul celor 5 consilieri locali aflaţi în conflict de interese, rezultă cifra 7, acesta constituind, potrivit dispoziţiilor legale ale art. 137 şi art. 228 alin. 3 din Codul administrativ, cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor nr. 9 şi 10 din data de 28.02.2024 ale Consiliului Local al Comunei Șanț.
Aşadar, în speţă, potrivit dispoziţiilor art. 228 alin. 3 din Codul administrativ,cei 5 consilieri locali care au anunţat că se află în conflict de interese şi astfel, nu puteau participa la vot, nu mai sunt luați în calcul pentru calculul cvorumului necesar adoptării hotărârilor nr. 9 şi 10 din data de 28.02.2024 ale Consiliului Local al Comunei Șanț şi astfel, calculul majorităţii simple a voturilor „pentru” exprimate şi al celei absolute a voturilor „pentru” exprimatese raportează la numărul de consilieri în funcţie care nu se află în conflict de interese , deci la cifra 7.
Raportat la cvorumul de 7 consilieri locali necesar pentru adoptarea hotărârilor nr. 9 şi 10 din data de 28.02.2024 ale Consiliului Local al Comunei Șanț şi la exprimarea la adoptarea hotărârilor a unui număr de 5 voturi «pentru», rezultă că a existat majoritate absolută la adoptarea celor două hotărâri”, a explicat Curtea de Apel în motivarea sentinței.
Bugetul ocolului nu e totuna cu bugetul comunei
Totodată, instanța a mai arătat că cele două hotărâri de consiliu local nu privesc administrarea patrimoniului comunei, în sensul prevăzut de Codul administrativ, caz în care este nevoie de votul majorității absolute a consilierilor în funcție, astfel că adoptarea unui buget al unei regii autonome are o importanță mai mică decât adoptarea bugetului local al comunei.
“După cum se observă, legiuitorul a instituit la art. 139 alin. 3 lit. a) din Codul administrativ necesitatea majorităţii absolute numai pentru adoptarea hotărârilor privind bugetul local, or, per a contrario, alte hotărâri ale Consiliului local privind bugetul unor regii autonome de interes local (inclusiv aprobarea contului de execuţie bugetară), neprezentând aceeaşi importanţă, în viziunea legiuitorului, nu a fost incluse în această categorie.
Având în vedere că legiuitorul a optat pentru instituirea majorităţii absolute numai pentru aprobarea buget bugetului local, rezultă că a menţinut regula generală a majorităţii simple pentru adoptarea altor bugete, inclusiv a bugetului unei regii autonome de interes local.
Având în vedere limbajul juridic specific şi distincția pe care legiuitorul o face în art. 139 alin. 3 lit. a) şi g) din Codul administrativ între aprobarea bugetului şi administrarea patrimoniului, rezultă că o hotărâre privindbugetul unei regii autonome de interes local nu poate fi inclusă în noţiunea de «administrare a patrimoniului» pentru a urma aceeaşi regulă de adoptare precum un buget al unităţii administrativ teritoriale, tratat de legiuitor ca fiind de o importanţă mai ridicată faţă de alte bugete care trebuie aprobate de Consiliul local.
Totodată, prevederile art. 139 alin. 3 lit. g) din Codul administrativ au ca obiect administrarea patrimoniului comunei, ceea ce reprezintă ansamblul activităților juridice și economice, exercitate de autoritățile administrației publice locale, prin care se asigură evidența, conservarea, exploatarea eficientă şi valorificarea bunurilordin domeniul public și privat al comunei , cu scopul satisfacerii intereselor colectivității locale, inclusiv închirierea şi concesionarea, or, hotărârea privind bugetul unei regii autonome de interes local nu produce astfel de efecte juridice”, a explicat Curtea de Apel Cluj.