* cu venituri totale în IT&C depășind 860 de milioane de euro, un ecosistem de startup-uri tech în creștere accelerată și o rată de creștere a cifrei de afaceri de 13%, Iașul are cel mai bun ritm dintre marile centre tech ale țării * orașul de pe malul Bahluiului s-a impus ca al doilea pol tehnologic al României
Dacă acum 15 ani cineva ar fi prezis că Iașul va concura cu Clujul pentru titlul de capitală tech a României, ar fi fost privit cu scepticism. Astăzi, datele spun altceva. Companiile IT din Iași sunt, conform analizelor recente, printre cele mai solide financiar din țară — cu un raport datorii/cifră de afaceri de doar 14,5%, semnificativ sub media sectorului la nivel național. Nu e un detaliu minor: înseamnă că ecosistemul ieșean se maturizează în mod organic, nu pe credit.
Universitatea, motorul invizibil
Povestea IT-ului ieșean nu poate fi înțeleasă fără un singur ingredient: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și cele peste 60.000 de studenți care anual populează orașul. Iașul produce an de an mii de absolvenți în informatică, matematică, inginerie software și electronică — o resursă umană pe care marile companii internaționale au învățat să o exploateze înainte ca absolvenții să se gândească să plece.
Nu întâmplător, cel mai mare angajator IT din Iași rămâne Amazon Development Center România SRL, subsidiara grupului american cu aproape 3.500 de salariați, care și-a construit prezența în complexul Palas Campus. În ecosistemul tech ieșean se regăsesc firme cu capital britanic, olandez, german și finlandez, toate atrase de aceeași combinație: salarii competitive față de Europa de Vest și o densitate universitară rară. Un segment care a surprins prin dinamism este cel al dezvoltării de jocuri video: cifra de afaceri a companiilor din acest domeniu a crescut cu peste 60%, ajungând la aproximativ 40 de milioane de euro, iar numărul de angajați a urcat cu aproape 30% față de anul anterior, unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din întregul sector IT ieșean.
De la outsourcing la proprietate intelectuală
Multă vreme, Iașul a fost perceput ca un centru de outsourcing, locul unde companiile occidentale trimit cod de scris la prețuri avantajoase. Această percepție este acum depășită. Conform datelor StartupBlink, ecosistemul ieșean a crescut cu 18,5% în 2025 și se clasează pe locul 5 în România și pe locul 819 global, hub-uri locale care nu mai sunt doar centre de execuție, ci generatoare de proprietate intelectuală.
Dincolo de marile companii cu sedii de sticlă, orașul vibrează dintr-un alt punct vital: scena de startup-uri. Firme înființate în ultimii ani au ajuns să atragă finanțări europene, iar acceleratoare locale oferă infrastructura, mentoratul și comunitatea de care o idee bună are nevoie pentru a deveni business funcțional.„Aceasta este schimbarea de paradigmă esențială, nu mai vorbim doar de ingineri care livrează funcționalități pentru produse americane sau britanice, ci de fondatori ieșeni care construiesc produse proprii, cu clienți proprii și capital atras din piețele de venture capital” , spun analiștii economici.
Anatomia unui ecosistem
Câteva elemente structurale explică ascensiunea Iașului ca pol tech regional. Capitalul uman universitar asigură un flux constant de absolvenți care ține presiunea salarială sub nivelul Clujului sau Bucureștiului, oferind startup-urilor un avantaj real de cost în fazele timpurii.
Infrastructura de birouri clasa A (Palas Campus, Iulius Town și alte proiecte de real estate comercial) a creat spații comparabile cu cele din orașele vestice, eliminând un argument clasic al companiilor care refuzau Iașul în favoarea capitalei. Cultura antreprenorială în formare se manifestă prin comunități locale de fondatori, evenimente de tip tech meetup, prezența unor mentori cu experiență internațională și primele exemple vizibile de runde de finanțare.
Conectivitatea aeriană în expansiune este un argument care, până de curând, figura la capitolul „limite”. Situația s-a schimbat vizibil: în 2025, Aeroportul Iași a depășit 2,2 milioane de pasageri, cu operatori noi precum flydubai și Animawings și rute spre Dubai, Praga, Valencia și Salonic. Din mai 2026, AJet (sub-brand al Turkish Airlines) adaugă curse regulate spre Istanbul.
Și totuși, tabloul nu este fără umbre. Productivitatea medie în IT-ul ieșean rămâne semnificativ sub nivelul Clujului și al Bucureștiului, un indicator care arată că orașul produce volum, dar nu suficientă valoare adăugată per angajat. Segmentul software la comandă, cel mai mare din ecosistem cu circa două treimi din veniturile totale, continuă să domine, în timp ce trecerea spre produse proprii cu marje mai mari este reală, dar lentă. Infrastructura rutieră deficitară și birocrația locală sunt alte frâne reale pe care fondatorii din Iași le invocă constant. Iar la nivel de țară, declinul continuu al României în clasamentele globale ale ecosistemelor de startup sugerează că entuziasmul local nu este suficient dacă politicile naționale de susținere a antreprenoriatului tech rămân necoerente.