Copilul „mănâncă bine”, dar devine dependent de zahăr. Pericolul din obiceiurile alimentare – Observatorul Prahovean

Toți părinții își doresc copii sănătoși. Vor să crească înalți, puternici, să aibă energie pentru școală, sport și joacă. Intenția este bună, însă în realitate multe dintre obiceiurile alimentare care se formează în copilărie merg într-o direcție greșită. Paradoxul este că majoritatea greșelilor nu sunt făcute cu rea-credință, ci din lipsă de informație sau din convingerea că nu este chiar atât de grav (,, crește și se deșiră,, – faimoasă expresie românească.)

La cabinet aud foarte des aceeași poveste: copilul meu mănâncă destul de bine, dimineața cereale, la școală un senviș, iaurt cu fructe sau un baton, iar seara ceva ușor (fructe sau chiar iaurt cu granola). Pentru mulți părinți aceasta pare o alimentație sănătoasă.

Exact cum zice x influencer de pe Tik Tok. Problema este că, analizată atent, ea conține foarte mult zahăr și foarte multe produse ultraprocesate și e departe de a fi sănătoasă și echilibrată pentru un copil în creștere. În timp, aceste obiceiuri devin rutina zilnică a copilului.

Zahărul ascuns

Mulți părinți cred că problema zahărului apare doar atunci când copilul mănâncă bomboane sau prăjituri. În realitate, zahărul este prezent în mult mai multe produse decât ne imaginăm.

Îl găsim în iaurturi pentru copii, cereale de mic dejun, deserturi lactate, batoane, sucuri aparent naturale, cereale crocante, biscuiți sau produse de panificație. De multe ori apare sub alte denumiri: sirop de glucoză-fructoză, maltoză, dextroză sau zahăr invertit, iar părinții nu realizează cât zahăr consumă copilul într-o singură zi.

Un copil care începe dimineața cu cereale îndulcite, primește la școală un suc și un baton, iar seara mănâncă un desert mic poate ajunge foarte ușor la o cantitate de zahăr mult peste recomandările nutriționale.

Problema nu este doar aportul caloric. Consumul constant de zahăr influențează preferințele alimentare ale copiilor. Gustul natural al alimentelor devine mai greu de acceptat. Fructele par prea acre, iaurtul simplu prea fad, iar legumele sunt refuzate.

Micul dejun cu cereale

Una dintre cele mai frecvente situații despre care aud la cabinet este micul dejun bazat pe cereale.

Mulți părinți sunt convinși că este o alegere bună: sunt rapide, copilul le acceptă ușor și sunt promovate ca fiind pentru copii, cu vitamine sau integrale. În realitate, majoritatea cerealelor conțin cantități foarte mari de zahăr.Unele ajung la 20–30% zahăr. Cu alte cuvinte, într-un bol de cereale o parte importantă este zahăr. Situația nu este foarte diferită nici în cazul granolei.

Aceasta este adesea percepută ca fiind o variantă sănătoasă, însă multe produse conțin zahăr, miere sau siropuri, uleiuri și fructe confiate. Combinația este foarte gustoasă, dar și foarte calorică. ractic, copilul începe ziua cu o masă dulce.

După un astfel de mic dejun, glicemia crește rapid și apoi scade. Rezultatul este cunoscut de mulți părinți: copilul devine flămând foarte repede, cere gustări sau este agitat.În plus, obișnuința cu micul dejun dulce face ca alte variante: ouă, iaurt simplu, brânzeturi, sandvișuri sau fructe, să fie refuzate.

Gustările ultraprocesate

Un alt obicei frecvent este folosirea gustărilor ultraprocesate ca soluție rapidă între mese.Pufuleți, biscuiți, sticksuri, chipsuri sau produse de patiserie ambalate ajung să fie consumate aproape zilnic.

De multe ori acestea sunt oferite din motive practice: copilul pleacă la școală, părintele este ocupat sau pur și simplu este varianta cea mai comodă.Aceste produse sunt concepute pentru a fi foarte gustoase, dar au o valoare nutritivă scăzută. Conțin frecvent combinații de făină rafinată, grăsimi de calitate slabă, sare și aditivi alimentari.

Mai există însă o confuzie foarte răspândită: mulți părinți cred că dacă un aliment nu este dulce, atunci nu îngrașă și nu reprezintă un pericol. Din acest motiv oferă copiilor biscuiți sărați considerându-le variante mai bune decât dulciurile.

În realitate, multe dintre aceste produse sunt foarte dense caloric. Conțin făină rafinată și grăsimi, iar combinația lor este extrem de ușor de consumat în cantități mari. Faptul că nu sunt dulci nu le face automat mai sănătoase.

În timp, gustările ultraprocesate pot înlocui alimentele simple: fructe, nuci, iaurt, sandvișuri pregătite acasă sau mese regulate. Copilul ajunge să ronțăie frecvent, iar mesele principale devin mai puțin importante.

Prăjituri fără zahăr, o iluzie frecventă

În ultimii ani, tot mai mulți părinți încearcă să evite zahărul și aleg deserturi fără zahăr. Sunt prăjituri îndulcite cu stevia, eritritol sau alți îndulcitori și sunt percepute automat ca fiind sănătoase.Realitatea este însă mai nuanțată.

Faptul că un desert nu conține zahăr nu îl transformă automat într-un aliment potrivit pentru consum frecvent. Majoritatea acestor prăjituri conțin în continuare făină, unt, ulei, nuci sau ciocolată. Din punct de vedere caloric, rămân tot deserturi.În plus, copilul rămâne obișnuit cu gustul intens de dulce. Practic, preferința pentru desert nu dispare, ci doar se mută către o altă variantă.

Deserturile pot exista în alimentația copiilor, dar ar trebui să rămână ocazionale, nu un element zilnic al meniului.

Puterea exemplului

Copiii nu învață doar din ceea ce li se spune, ci mai ales din ceea ce văd. Dacă părinții consumă frecvent dulciuri, sucuri sau gustări ultraprocesate, copilul va considera aceste obiceiuri normale.

Este dificil să convingi un copil să mănânce legume dacă la masă vede farfurii diferite pentru adulți și pentru el. La fel cum este greu să îi spui să evite sucurile dacă acestea sunt consumate zilnic în familie.

Mulți părinți încearcă să controleze alimentația copilului fără să își schimbe propriile obiceiuri. În realitate, copiii observă rapid aceste inconsecvențe.

Există și situația în care părinții subestimează impactul propriilor alegeri. Dacă în familie micul dejun este dulce, desertul apare frecvent, iar gustările sunt permanente, copilul va considera acest stil de alimentație normal.Pe termen lung, aceste tipare se păstrează și la vârsta adultă.

Copiii nu au nevoie de diete restrictive, ci de repere clare și de un mediu alimentar echilibrat. Mese regulate, alimente simple, deserturi ocazionale și exemple bune din partea părinților pot face o diferență majoră. Copiii nu trebuie doar să audă ce înseamnă o alimentație sănătoasă, ci să o vadă zilnic în familie.

Pentru că, în cele din urmă, obiceiurile alimentare nu se formează din explicații, ci din modele. Iar primul model este întotdeauna părintele.

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj – specializarea Nutriție și Dietetică, Daniela Popa are un cabinet în Ploiești și poate fi contactată AICI

Sursa: https://www.observatorulph.ro/sanatate/2781191-copilul-mananca-bine-dar-devine-dependent-de-zahar-pericolul-din-obiceiurile-alimentare

Ultimă oră

Același autor