Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură semnalează un contrast puternic între evoluția din teren și blocajele administrative.
„Poieni-Aleșd, spectacol în defileu, dezastru în birou”, au transmis aceștia, descriind situația de pe cei 52,74 km ai lotului. Conform ultimei raportări oficiale din decembrie 2025 a CFR, progresul fizic este de doar 16%.
Lotul 3 Poieni – Aleșd
Există totuși și semne pozitive.„Vestea bună: cei 15 kilometri dintre Vadu Crișului și Aleșd, fir simplu proiectat la 160 km/h, se află în execuție într-un stadiu care ne dă speranțe că pot fi gata să primească trenurile în termenul PNRR, august 2026, și vom vedea dacă vor fi într-adevăr deschiși la pachet cu Aleșd-Oradea”.
Problemele majore apar însă în zona defileului.„Vestea proastă este că în defileul dintre Vadu Crișului și Poieni, unul din cele mai spectaculoase trasee feroviare din țară, am avut una din cele mai mari poticneli birocratice pe care le-am întâlnit de când monitorizăm transporturile. Cu toată graba PNRR, Apele Române s-au pus de-a curmezișul cu largul concurs al consultantului Egis. Abia recent pare-se că s-a rezolvat în sfârșit situația și autorizația de construire ar trebui să iasă în perioada imediat următoare, martie-aprilie”.
Pentru respectarea termenelor din PNRR, constructorii trebuie să accelereze lucrările.„Ca să ne încadrăm în cerințele renegociate ale PNRR, trebuie ca asocierea FCC-Gülermak să ajungă în august 2026 la sistemul șină-traversă pus în teren pe jumătate din cei aproape 53 de kilometri ai lotului, adică pe vreo 26 km. Din aceștia, pe 15 km între Vadu Crișului și Aleșd avem fir nou aproape integral”.
Restul lucrărilor rămân însă o provocare majoră.„Deci ne mai rămân cam 11 kilometri (pot fi pe sărite, nu neapărat continui) din totalul celor 38 dintre Vadu Crișului și Poieni, ce vor fi autorizați în curând, unde constructorii trebuie să intre imediat în teren ca să ajungă foarte rapid la un nivel suficient de șină-traversă. Și nu se cere trafic feroviar în defileu”.
În final, organizația subliniază rolul flexibilității europene în salvarea proiectului:„Nu putem decât să apreciem indulgența profesorului, Comisia Europeană, a cărui flexibilitate a făcut ca elevul, România, să ia notă de trecere și să nu piardă chiar toți banii alocați proiectului prin PNRR. Și trebuie să dăm o bilă albă și oficialilor din MIPE și guvern care au renegociat în iulie-august 2025 aceste condiții care, parțial, mai îndulcesc amarul marilor ratări feroviare”.