Procesul se află acum în recurs la Curtea de Apel Cluj, unde universitatea contestă soluția pronunțată în primă instanță.
Prin cererea de chemare în judecată depusă pe 16 aprilie 2025, Ștefan Valentin-Cristian a solicitat constatarea nelegalității articolului 5 alin. 1 lit. c din Regulamentul Facultății de Drept și articolului 12 alin. 1 lit. c din Regulamentul Universității din București, referitoare la admiterea la studiile universitare de doctorat, sesiunea septembrie 2024. Reclamantul a cerut, de asemenea, obligarea pârâtului să îi permită înscrierea și participarea la concursul de admitere.
În motivare, Ștefan Valentin-Cristian a explicat că s-a înscris online la concurs pe 3 septembrie 2024, fiind licențiat al Universității din București, cu diplomă eliberată în 2004. În aceeași zi, a primit un mesaj electronic prin care i s-a comunicat că nu poate participa la concurs, deoarece nu a urmat studii de master. Procurorul argumentat că diploma sa de licență, obținută înainte de implementarea sistemului Bologna, îi conferă dreptul de a se înscrie la doctorat.
Ștefan Valentin-Cristian a formulat o sesizare către Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat, care a fost respinsa pe 16 septembrie 2024. Consilul a invocat neîndeplinirea condiției de a avea diploma de master și a celor 300 de credite transferabile. A urmat plângerea prealabilă, înregistrată la Registratura Generală a Universității, însă și aceasta a fost respinsă. Ștefan Valentin-Cristian a susținut că legislația actuală, inclusiv Legea nr. 199/2023 și Ordinul Ministerului Educației nr. 3693/2024, echivalează diplomele de licență anterioare cu cele de master, astfel încât refuzul de a-l înscrie la concurs este nelegal și discriminatoriu.
Pe de alta parte, Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat a arătat că, potrivit Legii nr. 199/2023, doar absolvenții cu diplomă de master sau echivalentă și cu minimum 500 de credite cumulate pot participa la concursul de admitere. Deși Ștefan Valentin-Cristian a obținut echivalarea a 240 de credite, nu îndeplinea condiția legală de minimum 500 de credite, motiv pentru care refuzul a fost considerat legal și temeinic.
Tribunalul Cluj confirmă dreptul lui Ștefan Valentin-Cristian la înscrierea la doctorat
Tribunalul Cluj reține că Ștefan Valentin-Cristian, este licențiat în drept al Universitatea din București, examenul de licență fiind promovat în 2004, și că nu a urmat studii de master.
Ștefan Valentin-Cristian s-a înscris online la concursul de admitere la doctorat al Școlii Doctorale de Drept – sesiunea 2024, însă pârâta i-a comunicat că nu îndeplinește condițiile pentru a se înscrie, inițial invocând lipsa studiilor de master, ulterior motivând că nu deține numărul minim de 300 de credite transferabile, obligatorii pentru participarea la concurs.
În ceea ce privește regulamentele aplicabile, instanța a reținut prevederile articolului 12 alin. 1 din Regulamentul Universității și articolului 5 alin. 1 din Regulamentul Facultății de Drept, care condiționează accesul la doctorat de deținerea unei diplome de master sau echivalente și de cumularea a cel puțin 300 de credite transferabile.
Totodată, Legea nr. 199/2023 prevede că diploma de licență obținută înainte de implementarea sistemului pe trei cicluri (licență, master, doctorat), așa cum este și cazul reclamantului, este echivalentă cu diploma de master. În plus, Metodologia-Cadru aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 3693/2024 confirmă că titularii diplomelor de lungă durată obținute anterior implementării sistemului Bologna au dreptul de a se înscrie la doctorat fără a mai parcurge ciclul II de masterat.
Instanța a mai subliniat că numărul minim de credite transferabile prevăzut de lege pentru licență și master (cel puțin 300) trebuie considerat cumulativ și că, pentru absolvenții de lungă durată, cum este Ștefan Valentin-Cristian, nu poate fi admisă o echivalare care să le atribuie mai puțin de 300 de credite, pentru că altfel echivalarea diplomei cu masterul și principiul egalității între absolvenți ar fi încălcate.
Prin urmare, tribunalul constată că reclamantul îndeplinea condiția de diplomă echivalentă cu masterul și ar fi trebuit să i se atribuie minimum 300 de credite transferabile, respectând astfel toate criteriile regulamentare prevăzute atât la nivelul Facultății de Drept, cât și la nivelul Universității. În concluzie, titularii diplomelor de studii superioare de lungă durată au dreptul să se înscrie la doctorat fără obligativitatea de a parcurge ciclul II de master, ceea ce îl include explicit pe reclamant.
Tribunalul a analizat prevederile art. 2 din Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 3693/2024, constatând că ambele regulamente supuse analizei – atât cel al Facultății de Drept, cât și cel al Universității din București – trebuie elaborate în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin acest ordin și să respecte prevederile legale în vigoare, inclusiv art. 10 alin. 5 din Metodologie.
Instanța a observat că art. 5 alin. 1 lit. c din Regulamentul Facultății de Drept și art. 12 alin. 1 lit. c din Regulamentul Universității impun ca absolvenții cu diplomă de licență eliberată până în anul absolvirii primei promoții să fi urmat un program de studii de 5 sau 6 ani, forma de învățământ „zi”. Această prevedere exclude, în mod nejustificat, absolvenții cu diplomă de lungă durată obținută printr-un program de 4 ani, cum este cazul reclamantului.
Tribunalul a subliniat că art. 57 alin. 2 din Legea nr. 199/2023, în forma sa actualizată, echivalează orice diplomă de licență de lungă durată obținută înainte de implementarea sistemului Bologna cu diploma de master. Această abordare a legiuitorului urmărește evitarea aplicării neunitare și a tratamentului discriminatoriu între absolvenți, după cum se arată și în expunerea de motive a OUG 72/2023.
Instanța a constatat că prevederile regulamentelor care limitează accesul la doctorat în funcție de durata studiilor sunt nelegale, deoarece contravin normelor de forță superioară – Legea nr. 199/2023 și art. 10 alin. 5 din Metodologia-Cadru. Argumentul pârâtei că aceste prevederi ar fi legale în baza art. 70 din Metodologie a fost respins, Tribunalul observând necorelarea dintre art. 70 și art. 10 alin. 5, precum și inferioritatea metodologiei față de lege.
În consecință, Tribunalul Cluj a decis admiterea în parte a cererii lui Ștefan Valentin-Cristian și a anulat prevederile art. 5 alin. 1 lit. c din Regulamentul Facultății de Drept și art. 12 alin. 1 lit. c din Regulamentul Universității, care făceau referire la diploma de licență a absolvenților unor programe de 5 sau 6 ani, forma de învățământ „zi”.
“Pentru aceste motive, instanța urmează să admită în parte cererea de chemare în judecată și să anuleze prev. dintre partantezele art. 5 alin. 1 lit. c din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la studiile universitare de doctorat, sesiunea septembrie 2024, elaborat la nivelul Facultății de Drept, respectiv art. 12 alin. 1 lit. c din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la studiile universitare de doctorat, elaborat la nivelul Universității din București, care fac referire la diploma de licență a absolvenților unor programe de studii de 5 sau 6 ani, forma de învățământ zi. După cum se poate observa din analiza de mai sus, anularea acestei prevederi ar trebui să fie suficientă pentru a se considera că reclamantul îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru a se înscrie la concursul de admitere la studii de doctorat în sesiunea septembrie 2024, astfel încât refuzul de a i se permite înscrierea la concurs a fost unul nejustificat. Astfel, în condițiile în care reclamantul nu a solicitat și anularea acestui concurs (formulând acțiune împotriva răspunsului negativ primit în ziua de 5 septembrie 2024, referitor la primirea dosarului său de înscriere la concursul de admitere la studii universitare de doctorat la Facultatea de Drept a Universității din București și solicitând doar anularea prevederilor analizate și obligarea pârâtului să creeze contextul adecvat pentru a i se permite să se înscrie și să se prezinte la concursul de admitere la studii de doctorat la Facultatea de Drept a Universității din București, sesiunea septembrie 2024), Tribunalul constată că la acest moment nu mai există posibilitatea ca reclamantului să i se permită să se înscrie și să se prezinte la concursul de admitere la studii de doctorat pentru sesiunea septembrie 2024, întrucât concursul a fost deja finalizat, astfel încât această solicitare urmează a fi respinsă. Cu toate că reclamantul nu a solicitat anularea concursului, tribunalul a considerat că reclamantul are interes în soluționarea acțiunii, întrucât acesta păstrează posibilitatea de a se înscrie la doctorat în sesiunile următoare. Din aceste considerente, instanța va admite în parte cererea ”, se arata in Decizia Tribunalului Cluj.
CONSILIUL STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, a atacat sentința, iar dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Cluj.