Numărul celor preocupați de turismul durabil a crescut semnificativ în ultimii ani, în județul Cluj. Este vorba atât de turiști, cât și de furnizori de servicii turistice. În acest context, a crescut numărul hotelurilor și pensiunilor care folosesc energie verde și soluții de economie circulară, au apărut trasee care pot fi străbătute pe jos, cu bicicleta sau călare, iar gastronomia locală este promovată tot mai mult.
Ultimii ani au adus un accent mai mare pus pe turismul durabil. Este vorba de un tip de turism care vizează reducerea impactului activităților umane asupra naturii și care este tot mai apreciat de oaspeții din întreaga lume. Concret, agențiile de turism îi sfătuiesc pe călători să aleagă experiențele autentice. Este vorba de cazare în pensiuni și hoteluri construite din materiale naturale, de la lemn, inclusiv lemn vechi reciclat, cărămidă tradițională, calcar sau chiar baloți de paie, de privilegierea gastronomiei tradiționale care pune accent pe resursele locale, precum și de utilizarea surselor regenerabile de energie. Apoi, este vorba de reciclarea cât mai atentă a deșeurilor produse de turism, mai ales în zone precum Parcul Natural Apuseni, potrivitRadio România Actualități.
Autoritățile au amenajat și trasee turistice care sunt destinate celor care vor să le străbată pe jos, călare sau pe bicicletă. Via Transilvanica a devenit un model de succes, apreciat la nivel internațional. Însă există și alte trasee. Clujul a intrat în Via Mariae, un traseu conturat pe vechile rute de pelerinaj din Evul Mediu, care conectează virtual sanctuarele dedicate Fecioarei Maria. Este vorba de rute supraconfesionale, care sunt apreciate și de catolici, și de ortodocși, și de alți creștini. Așa ar fi o rută care unește mănăstirea de la Mariazell de sanctuarul de la Șumuleu Ciuc, după ce trece prin sate clujene precum Bonțida, Jucu sau Nicula, unde se află celebra mănăstire ridicată de călugării din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. Aceste eforturi nu au trecut neobservate de presa internațională. Cel mai vechi ziar din Marea Britanie, The Times, recomandă cititorilor săi să petreacă, în luna mai, 10 zile în Transilvania, tocmai pe traseele dedicate drumețiilor. Jurnaliștii britanici elogiază peisajele superbe, gastronomia tradițională, precum și modul în care a fost păstrat patrimoniul cultural al regiunii.
În februarie 2026, România nu mai este doar o destinație a peisajelor sălbatice, ci un model de bune practici în turismul durabil. În ultimii zece ani, industria călătoriilor de la noi a parcurs un drum sinuos, care a transformat „sustenabilitatea” dintr-un concept abstract de marketing într-o strategie de supraviețuire și prosperitate pentru comunitățile locale.
2016–2019: Primele semințe
Acum un deceniu, turismul durabil era apanajul câtorva entuziaști și al ONG-urilor. România era vizitată pentru „ultimele peisaje medievale din Europa”, dar infrastructura era precară.
Pandemia ca accelerator (2020–2022)
Paradoxal, criza sanitară a fost cel mai mare motor de creștere pentru turismul durabil. Izolarea a împins românii către spații deschise, sate izolate și pensiuni mici.
Era digitalizării verzi (2023–2025)
Tehnologia a început să lucreze în favoarea mediului. În ultimii trei ani, s-a pus accentul pe monitorizarea și limitarea impactului antropic.
Astăzi, turismul durabil înseamnă o economie circulară funcțională la nivel micro.
Provocări: între succes și supraturism
Deși progresul este evident, 2026 aduce și provocări noi. Succesul unor zone precum Viscri sau Breb, unde Majestatea Sa Charles al III-lea, Regele Marii Britanii și Irlandei de Nord deține unele proprietăți, a pus o presiune imensă pe resursele locale. „Supraturismul rural” este noul termen de care specialiștii se tem.
Sursa: https://clujtoday.ro/turismul-durabil-la-tot-mai-mare-cautare/