Acum trei luni, Centrul de permanență din Gheorgheni, de pe strada Băița, și-a închis porțile, motivul fiind lipsa de personal. Decizia de a închide Centrul a venit într-un moment cum nu se poate mia prost, fix în lunile în care numărul virozelor este a în creștere.
„Centrul de permanență de pe Băița (Gheorgheni) este închis din toamna trecută. Necesitatea lui pentru comunitate (mai ales pentru vârstnici, familii cu copii, situații non-urgente) nu este greu de argumentat, însă lipsește informația esențială: de ce a fost suspendat și ce ar fi necesar pentru redeschidere”, a transmis o clujeancă.
În ciuda faptului că unele mămici susțin că nu au avut o experiență plăcută la acest Centru, sunt suficiente persoane care resimt lipsa acestuia și cer autorităților locale redeschiderea lui.
Existența unui Centru de permanență în fiecare cartier ar mai rezolva parțial aglomerațiile de la UPU, în special în cazul copiilor și vârstnicilor.
Un studiu realizat anul trecut de profesorii Simona Ciotlăuș și Marius Ionuț Ungureanu, a scos la iveală motivele pentru care funcționarea centrelor de permanență este deficitară.
Structura actuală a unui centru și prevederile privind numărul minim de cadre medicale per gardă impun fiecărui medic un volum mediu de aproximativ 84 de ore de muncă pe lună, un număr care depășește programul de lucru obișnuit și care se intensifică în anumite condiții — atunci când alți colegi nu sunt disponibili pentru a acoperi două ture în timpul săptămânii și două în weekend. Intensitatea acestei încărcări este amplificată și mai mult atunci când garda se întinde pe 24 de ore consecutive, cu un număr mare de consultații:
„Este dificil și când avem 24 de ore și sunt foarte multe consultații, ești deja epuizat.”
„Având în vedere cum evoluează gărzile de 24 de ore, ar fi nevoie de mai multe persoane angajate pe tură. Pentru că este inuman să lucrezi începând de dimineață și să consulți continuu până seara.”
„Este foarte greu ca după o gardă de duminică să merg luni la muncă. Adică, după 24 de ore de gardă, trebuie să mai fac încă 6 ore de muncă, indiferent dacă sunt dimineața sau după-amiaza […] Mi se pare foarte dificil să lucrez atâtea ore. Colegii mei o fac, dar nu știu cum reușesc.”
„Mi se pare inuman să începi munca dimineața, să consulți continuu până seara și apoi să stai de gardă toată noaptea.”
„Există gărzi după care nu primești o zi liberă. Adică ești de gardă de la ora 15 până la 8 dimineața și apoi, la ora 8, este posibil să mergi la cabinet. Probabil își organizează gărzile astfel încât să aibă puțin timp liber sau… știu eu, sunt zile când garda nu este atât de solicitantă, dar oricum pare foarte obositor să pierzi o noapte și apoi să mergi la cabinet, unde mai vezi încă 20–30 de pacienți.”
„Îmbătrânim, acesta este adevărul, suntem foarte îmbătrâniți. Peste 60% au peste 50 de ani. Peste 50% au peste 60 de ani, poate chiar mai mult. Deci suntem… bătrâni și nu poți cere medicilor de familie să acopere gărzi de noapte întregi. Și mie mi se pare greu [să lucrez] după o noapte nedormită.”
Medicii descriu o realitate în care centrele se confruntă cu supraaglomerare semnificativă, mai ales în perioadele în care medicii de familie nu sunt disponibili din cauza programului în afara orelor, weekendurilor, nopților sau sărbătorilor legale:
„Majoritatea [pacienților] vin atunci când medicii lor de familie sunt în concediu. Dacă sunt sărbători, atunci sunt foarte mulți […]. Am avut zile în care am avut efectiv doar o pauză de 15 minute de la 10 dimineața până la 10 seara. Așa că am lucrat continuu în perioada sărbătorilor.”
Sute de pacienți și medici epuizați
Unele gărzi ajung la aproximativ 100 de pacienți în 24 de ore, devenind extrem de împovărătoare, iar supraaglomerarea pune o presiune majoră asupra resurselor și capacității personalului medical, care trebuie să gestioneze un număr copleșitor de pacienți. Acest volum depășește cu mult o încărcare de muncă gestionabilă și poate duce la consultații neîntrerupte, cu puține sau fără pauze, până târziu în noapte. Astfel de condiții nu favorizează furnizarea de îngrijiri medicale de calitate și pot pune în pericol siguranța pacienților, din cauza riscului crescut de erori atunci când personalul este suprasolicitat și obosit:
„Începând cu ora 8 dimineața am avut un aflux continuu de pacienți. La ora 15 aveam deja peste 40 de pacienți înregistrați. […] Iar garda se termină mâine la ora 8 dimineața.”
„În prezent, [numărul de pacienți] depășește capacitatea noastră… cel mai mare număr a fost de 108 pacienți într-o gardă de 24 de ore.”„Foarte des te simți epuizat și, după o astfel de gardă, nu mai ești bun de mare lucru.”„Într-o gardă scurtă din această perioadă am avut aproximativ 20–30 de cazuri, în cele lungi sunt undeva la 60–70 de pacienți, iar uneori am avut chiar în jur de 100, ceea ce înseamnă consultații non-stop până târziu în noapte.”„Se întâmplă des ca, într-o gardă de 24 de ore, când începem la ora 8 dimineața, să fim nevoiți să luăm o pauză forțată de masă abia pe la ora 16. Până atunci nu apucăm să mâncăm deloc, nici măcar să respirăm […] Este un flux continuu de pacienți.”
Banii pe care îi primesc medicii sunt multe prea puțini pentru efortul depus în Centre și atunci nu se mai găsește personal care să asigure funcționarea acestora.
„Și ar fi foarte bine ca plata să fie mărită puțin, pentru că avem acest tarif de 40 de lei de mulți ani. Inflația a crescut, deci ar trebui să fie undeva la 50–60 de lei pe oră. Ne rămân aproximativ 20 de lei pe oră. Și sunt foarte puțini bani. Uzura este prea mare pentru atât de puțini bani. Și atunci nimeni nu mai vrea să vină.”
„Comparând plata pe oră în centrele de permanență cu salariile din sectorul public de sănătate, în prezent sumele alocate pe oră pentru medici și asistenți sunt sub jumătate din ceea ce se plătește într-un spital public.”
Din perspectiva participanților la studiu, îmbunătățirea plății pentru activitatea OOH-PC ar putea crește atractivitatea acestor gărzi pentru medicii mai tineri.
„Dacă o gardă ar fi foarte bine plătită, atunci măcar medicii tineri sau de vârstă medie ar face acest sacrificiu pentru a munci în centre Dar finanțarea nu este deloc atractivă.”
Cluj-Napoca are în acest moment un singur Centru de Permanență funcțional, pe strada Horea 78, asta în timp ce Oradea are ȘAPTE Centru de permanență.