Patru studenţi şi-au unit planurile şi au construit o comunitate de oameni implicaţi în iniţiative care să facă din Cluj un loc mai sigur decât este deja.
„Lucrăm în domenii diferite de cercetare şi ne dorim să contribuim la cercetarea siguranţei în plan local, dar fiind contextul greu de imaginat din 2025 în ceea ce priveşte cazurile de femicid raportate. Prin proiectulHarta Siguranţei am reuşit să construim o comunitate de oameni implicaţi. Credem că, înainte de orice, acesta e primul pas care poate duce la schimbare”, povestesc Onur Petenchia şi Sabrina-Ioana Dâscă, două dintre cele patru tinere care au fondat această comunitate, într-un interviu acordat pentru ZF.
Foto: Arhivă personală
Tinerii îşi bazează activitatea pe finanţări nerambursabile, precum Com’ON Cluj-Napoca, un program destinat tinerilor, iar cele mai bune idei sunt votate online şi primesc finanţare de până la 5.000 lei pentru a fi puse în practică. În cadrul concursului destinat tinerilor clujeni, proiectul „Harta Siguranţei” s-a bucurat de un real succes.
„Proiectul a plecat de la nevoia de a acţiona în plan local, de a analiza situaţia siguranţei femeilor în Cluj-Napoca printr-un chestionar online şi de a pune pe hartă experienţele lor şi situaţia percepută a siguranţei în cadrul cartierelor din Cluj. Oraşul Cluj-Napoca este considerat sigur atât prin statistici la nivel naţional, dar şi prin reputaţia acestuia, însă am dorit să chestionăm acest statut având în vedere situaţia la nivel naţional”.
Datele furnizate de ei nu conţin informaţii identificabile şi sunt verificate prin compararea datelor primite cu cele oficiale. Totodată, proiectul măsoară încrederea în instituţii, factor care poate duce la o rată de subraportare a cazurilor de agresiune, hărţuire sau abuz.
Totuşi, ei s-au confruntat şi cu unele dificultăţi în implementarea proiectului. Una dintre provocări a fost chiar atingerea unui număr suficient de mare de respondente din toate cartierele din Cluj-Napoca, nu doar din cele mai dens locuite, precum Mănăştur sau Mărăşti.
Gestionarea resurselor limitate a fost o altă provocare importantă prin care au trecut pentru a implementa proiectul, tinerii neocupându-se de acest proiect full-time.
Pe termen mai lung, tinerii îşi doresc să creeze un ONG prin care să extindă proiectele într-o reţea naţională.
„Dorim în continuare să creăm proiecte prin care urmărim chestiuni precum activismul feminist, „dreptul la oraş”, ajutorul pentru comunităţile marginalizate din Cluj, deoarece, credem noi, un oras sigur pentru femei este un oras sigur pentru toţi. Dorim să creăm spaţii reziliente, de dialog între locuitorii Clujului şi administraţie pentru a aduce în prim-plan temele mai sus-menţionate”, au mai adăugat studentele.