Raportul CSM pentru anul 2025 evidențiază trei direcții majore: garantarea independenței justiției, asigurarea resurselor umane și modernizarea sistemului judiciar.
Pe fondul adoptării prin asumare a legii privind pensiile de serviciu, CSM a semnalat public că puterea judecătorească nu poate fi pusă într-o poziție de inferioritate față de executiv și legislativ. Ulterior, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea legii în ansamblu, inclusiv din cauza lipsei avizului CSM.
La nivel instituțional, anul 2025 a adus numiri importante la vârful instanței supreme: judecătoarea Lia Savonea a fost numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar Ana-Hermina Iancu – vicepreședinte. Au fost promovate zeci de judecători și procurori, s-au organizat concursuri de admitere în magistratură și la INM și au fost ocupate numeroase funcții de conducere în instanțe și parchete.
În plan disciplinar, au fost aplicate 8 sancțiuni judecătorilor și 3 procurorilor, iar CSM a adoptat 14 hotărâri pentru apărarea reputației și independenței magistraților.
Raportul subliniază și progresul în digitalizare: dezvoltarea aplicației ReJust, accesul public la hotărâri anonimizate, integrarea soluțiilor de inteligență artificială în activitatea instanțelor și întărirea infrastructurii IT a CSM. În plus, au fost demarate proiecte dedicate justiției pentru minori și cooperării internaționale.
CSM concluzionează că, în 2025, și-a concentrat activitatea pe menținerea echilibrului între puterile statului, acoperirea deficitului de personal și creșterea eficienței sistemului, pentru a garanta un act de justiție independent, performant și credibil.
Concluziile din Raport:
”În limita prerogativelor conferite de Constituția României și de prevederile legii organice care stabileşte atribuţiile instituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a urmărit în cursul anului 2025 ca activitatea derulată să asigure coordonatele legale şi resursele umane necesare realizării unui act de justiţie de calitate de către sistemul judiciar, precum şi să garanteze independenţa justiţiei în toate componentele sale.
Astfel cum a fost evidenţiat în partea introductivă a prezentului raport, în cursul anului 2025, măsurile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii au vizat apărarea independenţei justiţiei şi salvargarea statutului magistratului, pe fondul efectelor şi reacţiilor publice generate de adoptarea de către Guvernul României prin asumare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii a urmărit constant respectarea rolului său constituţional ca reprezentant al autorităţii judecătoreşti de către celelalte puteri în stat, semnalând public că în nicio modalitate puterea judecătorescă nu poate fi pusă pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate de către puterile legislativă şi executivă, echilibrul între cele trei puteri în stat fiind de esenţa democraţiei şi a statului de drept.
Luând în considerare în activitatea decizională aceste repere esenţiale pentru calitatea justiţiei, una dintre marile provocări ale anului de referință, cu impact pentru sistemul judiciar, a reprezentat-o asigurarea necesarului de resurse umane pentru buna desfășurare a activității la nivelul instanțelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în special în urma adoptării măsurilor legislative privind suspendarea organizării concursurilor directe pentru ocuparea posturilor vacante de judecător şi procuror.
Fiind necesar a se asigura desfăşurarea în bune condiții a activității Înaltei Curți de Casație şi Justiție, în anul 2025 a fost desclanşată procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curţi de Casație și Justiție, în acord cu prevederile art. 142 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1533/2025 s-a dispus numirea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a doamnei judecător Lia Savonea, pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 01 august 2025.
De asemenea, la data de 29 octombrie 2025 a fost declanşată procedura de ocupare a unei funcţii de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2688/2025 s-a dispus numirea în funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a doamnei judecător Ana-Hermina Iancu, pe o perioadă de 3 ani, exercitarea mandatului începând cu data de 25 noiembrie 2025.
În prezent, la nivelul instanţei supreme, funcția de președinte al Secției penale este ocupată prin delegare de către doamna judecător Eleni-Cristina Marcu, conform Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1895/2025. Totodată, doamna judecător Adina Oana Surdu, numită în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a Civile a instanţei supreme, prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 2226/2024, a început exercitarea mandatului la data de 11 ianuarie 2025.
Totodată, s-a dispus promovarea a 11 judecători la instanţa supremă, începând cu data de 01 februarie 2025, ca urmare a finalizării concursului desfăşurat în perioada septembrie 2024 – ianuarie 2025, în cadrul căruia au fost alocate 15 posturi, şi a 13 judecători începând cu data de 01 decembrie 2025 ca urmare a finalizării concursului desfăşurat în perioada august – noiembrie 2025, în cadrul căruia au fost alocate, de asemenea, 15 posturi.
În cursul anului 2025 a fost finalizat concursul de admitere în magistratură, declanşat în anul 2024, fiind ocupate 104 posturi de judecător la judecătorii și 17 posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. De asemenea, a fost finalizat concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii declanşat în anul 2024 şi a fost declanşat un nou concurs de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în perioada iulie 2025 – martie 2026 pentru 250 de locuri de auditori de justiţie.
În perioada octombrie 2024 – aprilie 2025 s-a desfăşurat examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, ca urmare a acestui examen fiind numiți 162 de judecători definitivi și 112 procurori definitivi.
În urma susţinerii examenului de absolvire al Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2023 – 2025, cele două secţii ale Consiliului au numit 174 de absolvenţi în funcţia de judecător stagiar şi 95 de absolvenţi în funcţia de procuror stagiar, începând cu data de 01 iunie 2025.
De asemenea, în cadrul procedurii de numireși reîncadrare în funcția de judecător și procuror, organizată în temeiul art. 216 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022, au fost numiți în funcție 7 judecători și 4 procurori.
În anul 2025, raportat la necesarul ocupării funcţiilor de conducere din instanţele judecătoreşti, au fost numiţi 43 de judecători în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie.
Tot în cursul anului de referință, ca urmare a derulării în perioada august – decembrie 2025 a unui concurs pentru ocuparea unui număr de 150 de funcţii de preşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2819/10.12.2025 s-a dispus numirea în funcţii de conducere a 34 de candidați începând cu data de 06ianuarie 2026.
În perioada august – decembrie 2025 a fost aprobată organizarea concursului pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, fiind scoase la concurs 130defuncţii vacante de procuror general şi prim procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, iar prin Hotărârea Secției pentru procurori nr. 1191/16.12.2025, au fost numiți în funcții de conducere 36 de procurori, începând cu data de 01 ianuarie 2026.
De asemenea, în cursul anului de referință, în temeiul dispoziţiilor art. 149 şi art. 150 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 303/2022 au fost numiţi 101 procurori în funcţii de conducere.
Totodată, a fost finalizat concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie organizat în condiţiile art. 139 – art. 141 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor în perioada septembrie 2024 – februarie 2025, în urma acestui concurs promovând 157 de judecători la tribunale şi 29 de judecători la curţile de apel. De asemenea, în perioada februarie – iunie 2025 s-a organizat concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie în temeiul aceloraşi dispoziţii legale, la acest concurs fiind alocate 67 de posturi la nivelul tribunalelor, dintre care au fost ocupate 43 de posturi. La data de 11 septembrie 2025 a fost declanşat un nou concurs de promovare efectivă în funcţii de execuţie pentru ocuparea a 43 de posturi la nivelul curţilor de apel, în urma căruia au fost promovaţi 37 de judecători.
Totodată, la data de 12 decembrie 2025 a fost declanţat un concurs de promovare efectivă în funcţii de execuţie la nivelul tribunalelor, concurs pentru care au fost alocate 394 de posturi de judecător.
În perioada martie – septembrie 2025 s-a desfășurat concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie a procurorilor pentru un număr de 131 de posturi, iar în urma finalizării acestui concurs au promovat efectiv la unitățile de parchet superioare 63 de procurori. Totodată, în ședința din data de 16 decembrie 2025, Secția pentru procurori a decis promovarea efectivă a 13 procurori, prin valorificarea rezultatelor obținute la concurs.
În ceea ce privește activitățile derulate în raport de atribuțiile în materie legislativă, în exercitarea prerogativelor conferite de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022, au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare proiectele mai multor acte normative care privesc activitatea autorității judecătorești. În exercitarea acestei atribuții, Consiliul a avizat favorabil, cu observații sau fără observații, ori negativ mai multe proiecte de acte normative, activitate amplu detaliată în secțiunea dedicată din prezentul raport.
Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul Românieis-au concretizat, în principal, în avizarea propunerilor legislative aflate în dezbatere parlamentară și în exprimarea unor puncte de vedere față de o serie de propuneri legislative, atât de către Plen, cât şi prin intermediul comisiilor de specialitate.
De asemenea, în raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea executivă, în cadrul procesului legislativ, Consiliul şi-a exercitat atribuțiile referitoare la avizarea actelor normative care privesc activitatea autorității judecătorești, prevăzute de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2004, prezentate anterior.
O altă componentă importantă a acestor raporturi se referă la sesizările transmise Ministerului Justiției de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,în temeiul art. 39 alin. (5) din Legea nr. 305/2022, pentru inițierea sau modificarea unor acte normative.
În ceea ce priveşte proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, la data de 20 august 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii exprimarea unui punct de vedere, însă ulterior, acelaşi minister a revenit la adresa anterioară şi a solicitat Consiliului avizul asupra proiectului de lege menţionat, conform atribuţiilor specifice acestei instituţii, fără a preciza un termen în care acesta să fie acordat, deşi legea prevede că termenul de emitere a avizului este de 30 de zile de la sesizare.
Cu toate acestea, la data de 29 august 2025, Guvernul a aprobat o altă formă, diferită de cea trimisă la avizare, iar la data de 01 septembrie 2025 – la 9 zile de la data solicitării avizului -, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege.
Trebuie menţionat că, dată fiind importanţa modificărilor propuse din perspectiva statutului magistraţilor, în procedura de avizare a proiectului de act normativ era absolut necesară consultarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, pentru exprimarea unui punct de vedere potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, motiv pentru care la data de 21 august 2025 (a doua zi după primirea solicitării de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale), Consiliul a transmis acest proiect la instanţe şi parchete pentru analiză.
La data de 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituțională. Astfel, a constatat că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție.
În urma examinării Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis spre avizare de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în luna noiembrie 2025, prin Hotărârea nr. 158 din 27 noiembrie 2025, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
În ceea ce privește relația Consiliului cu Președintele României,aceasta s-a circumscris prevederilor art. 134 din Constituția României şi celor din legile organice privind justiția, în temeiul cărora au fost înaintate Președintelui României hotărârile Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii privind propunerile de numire şi de eliberare din funcțiile de judecător şi procuror.
În cursul anului 2025, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii a urmărit, de asemenea, consolidarea capacității instituționale a Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, asigurând participarea celor două instituții în cadrul proiectelor cu finanțare externă ce asigură formarea judecătorilor, procurorilor și grefierilor, dar şi completarea echipelor de formatori.
În ceea ce privește atribuțiile jurisdicționale în materie disciplinară ale celor două secţii ale Consiliului, datele statistice indică un număr de 8 sancțiuni disciplinare aplicate judecătorilor, dintre care 4 sancțiuni disciplinare nu sunt definitive, și 3 sancțiuni disciplinare aplicate procurorilor, dintre care una este nedefinitivă, iar o acţiune disciplinară a fost admisă în parte, hotârârea fiind definitivă.
Subsumat rolului principal al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independenței justiției, în anul 2025, Consiliul a adoptat 14 hotărâri având ca obiect apărarea reputației profesionale şi a independenței şi imparțialității judecătorilor și procurorilor.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada de referință, a soluționat 7 sesizări având ca obiect apărarea reputației profesionale şi a independenței şi imparțialității judecătorilor, dintre care 6 hotărâri de admitere şi o hotărâre de respingere.
Totodată, Secția pentru procurori a pronunțat 7 hotărâriavând ca obiect cereri privind apărarea reputației profesionale şi a independenței şi imparțialității procurorilor, dintre care 6 hotărâri de admitere și o hotărâre de respingere.
Se impune menţionată, de asemenea, continuarea colaborării Consiliului cu diverse organisme europene, participarea sa la aceste structuri vizând integrarea sistemului judiciar românesc în spațiul juridic european, precum și alinierea la standardele comune privind independența, eficiența și transparența justiției. Activitatea instituției în domeniul relațiilor europene și internaționale s-a desfășurat constant și dinamic, prin cooperarea cu instituții și organisme europene și internaționale, participarea la proiecte și studii comparative, precum și implicarea în analize referitoare la eficiența sistemului judiciar și buna administrare a justiției.
Implicarea activă a instituției în mecanismele de evaluare ale Uniunii Europene, precum Mecanismul Statului de Drept, Tabloul de bord privind justiția în U.E. sau rapoartele Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, a contribuit la conturarea unei imagini obiective a progreselor sistemului judiciar românesc și la consolidarea încrederii partenerilor europeni în reformele derulate în acest cadru. Participarea constantă la activități de această natură reflectă inclusiv angajamentul instituției față de valorile fundamentale ale statului de drept.
Totodată, Consiliul a menținut o colaborare activă în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, contribuind la schimburile de bune practici între statele membre și la consolidarea independenței sistemelor judiciare, precum și la sprijinirea implementării unor standarde comune de funcționare a justiției.
În ceea ce privește mecanismul Statului de drept, Consiliul a transmis contribuția sa anuală la chestionarul Comisiei Europene și a participat la reuniunile de dialog organizate. Comisia Europeană a publicat al șaselea Raport privind Statul de Drept, documentul menționând faptul că România a făcut progrese în îndeplinirea recomandărilor din rapoartele precedente, fiind parcurși pași semnificativi în direcția implementării recomandărilor din anul 2024 referitoare la legile justiției, în special privind independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar. De asemenea, a fost evidențiată îmbunătățirea transparenței jurisprudenței disciplinare, inclusiv ca urmare a demersurilor întreprinse de Consiliu pentru diseminarea acesteia, prin intermediul aplicației ReJust. Raportul subliniază, tototdată,progresele înregistrate în ceea ce privește recomandarea de a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiție, ca urmare a măsurilor realizate de către Consiliul Superior al Magistraturii.
În cursul anului 2025, au fost continuate acțiunile de cooperare cu reprezentanţi ai sistemelor judiciare atât din spaţiul european, cât şi la nivel internaţional, cu scopul de a promova schimbul de bune practici în domenii prioritare pentru activitatea Consiliului și a de a consolida poziția instituțională și reprezentativitatea României în forurile internaționale.
În ceea ce privește activitatea derulată în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, pe parcusul anului 2025 a fost asigurată reprezentarea Consiliului Superior al Magistraturii la acțiunile cuprinse în planul de activități al acestui for. Referitor la colaborarea în cadrul proiectului Consiliului Europei – Comisia Europeană pentru Eficientizarea Justiției, implicarea Consiliului a fost una activă, aceasta realizându-se atât prin reprezentarea instituției, la nivel tehnic, în activitatea specifică, precum și prin transmiterea contribuției României la chestionarele elaborate de C.E.P.E.J., care stau la baza evaluărilor sistemelor judiciare naționale ale statelor membre ale Consiliului Europei.
În cursul anului 2025, Consiliul a susţinut constant, în limita atribuțiilor care îi revin, eforturile autorităților naționale în procesul de aderare a României la O.C.D.E.. Astfel, în contextul evaluărilor periodice realizate de comitetele acestui for interguvernamental, pentru îmbunătățirea eforturilor de aliniere la standardele și bunele practici ale O.C.D.E. pe termen mediu și lung, s-a continuat realizarea raportărilor privind activitatea grupului de lucru interinstituțional.
Totodată, Consiliul a finalizat, în anul 2025, implementarea proiectului „Îmbunătățirea digitalizării la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii”, iar ca urmare a implementării proiectului a fost atins obiectivul de consolidare a capacității instituționale a Consiliului pentru asigurarea îndeplinirii adecvate a atribuțiilor, prin sporirea infrastructurii IT și a securității informatice.
De asemenea, în luna aprilie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a semnat contractul de finanțare aferent Componentei de program 5 – Îmbunătățirea și consolidarea sistemului de justiție pentru minori, un demers de anvergură finanțat în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român – Programul de securitate și siguranță publică (Justiție). Această componentă se concentrează pe dezvoltarea unui sistem judiciar mai prietenos cu copiii, cu impact direct asupra protecției acestora în timpul procedurilor judiciare, pentru a reduce riscul de revictimizare a acestora și traumele sistemice.
În domeniul digitalizării justiţiei, departamentul de specialitate din cadrul Consiliului a continuat demersurile de integrare a sistemelor de inteligenţă artificială în aplicaţiile informatice dezvoltate, urmărind sporirea eficienţei instanţelor şi parchetelor prin utilizarea acestora în cadrul redactării actelor de procedură şi scurtarea timpilor de lucru în activitatea magistraţilor. De asemenea, a fost constant îmbunătăţită aplicaţia informatică ReJust şi asigurat accesul publicului la hotărârile judecătoreşti anonimizate, pentru a cunoaşte jurisprudenţa instanţelor şi a creşte nivelul de transparenţă al sistemului judiciar.
În concluzie, activitatea Consiliului în anul 2025 a fost orientată în primul rând spre asigurarea respectării independenţei justiţiei de către celelalte puteri în stat, precum şi spre asigurarea necesarului de personal la nivelul instanțelor judecătorești şi parchetelor de pe lângă acestea, pentru garantarea accesului la justiție al cetățenilor ca drept fundamental, cu monitorizarea constantă a procesului de digitalizare a justiţiei.
Pe tot parcursul anului 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a urmărit asigurarea unui înalt nivel de performanță profesională în cadrul autorității judecătorești, precum şi a independenței și imparțialității corpului magistraților, ca repere indispensabile într-o societate democratică pentru ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, dar şi a independenței sistemului judiciar, în ansamblul său.
În consecință, și în anul 2025, misiunea Consiliului Superior al Magistraturii a fost aceea de a garanta independenţa justiţiei, în toate componentele sale, dar şi de a crea toate premisele necesare funcţionării unui sistem judiciar caracterizat de imparțialitate, independenţă, performanţă, responsabilitate şi credibilitate, atribute esențiale pentru realizarea unui act de justiție de calitate într-un stat de drept.”
Raportul complet