La ora aceasta, în România nu se știe cu exactitate care este suprafața de teren potențial contaminată.
Aproximativ 60% din
urile din UE sunt în stare proastă. Circa 2,8 milioane de situri de diferite mărimi sunt potențial contaminate, iar îmbunătățirea stării solurilor a fost declarată de către Comisia Europeană o prioritate. În România autoritățile nu au o idee clară în ceea ce privește suprafața siturilor potențial contaminate și contaminate. Ultimele date publicate privind evaluarea stării acestor terenuri sunt cuprinse în „Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România”, adoptată în 2015, în timp ce Agenția Națională pentru Protecția Mediului include în rapoartele sale anuale date succinte despre această problemă.
La ora aceasta, în România nu se știe cu exactitate care este suprafața de teren potențial contaminată. „Există mai multe baze de date cu aceste terenuri, dar procesul de analiză nu s-a finalizat și nu știm dacă aceste situri erau sau nu contaminate”, a declarat pentru Jurnalul Cosmin Teodoru, directorul general al Direcţiei Deşeuri, Situri contaminate şi Substanţe periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. El spune că subiectul siturilor potențial contaminate a fost rostogolit în urma unor interpretări divergente, dar legislația încearcă să reglementeze această problemă. „Astăzi fiecare operator este obligat să-și facă analize preliminare privind siturile potențial contaminate și să le depună la agențiile locale de mediu”, potrivit acestuia.
Inventarierea siturilor contaminate, greu de făcut
Ministerul Mediului este obligat prin lege să inventarieze siturile industriale contaminate și potențial contaminate. Datele colectate trebuie incluse într-un document intitulat Inventarul siturilor potențial contaminate și al celor contaminate, conform unui proiect de lege adoptat de Executiv în vara anului 2018 (Legii nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate). Acest document trebuia făcut public de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (transformată în Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate), dar, deși au trecut ceva ani de la adoptarea legii, baza de date nu poate fi accesată nici acum pe site-ul agenției.
Multe zone sunt potențial poluate
În 2008, la nivel național erau identificate 1.628 de situri potenţial contaminate, dintre care 834 proveneau din industria petrolieră, iar 558 din activitățile specifice industriilor energetice, sticlăriei și ceramicii, pielăriei, cimentului etc. După ani de luptă cu decontaminarea acestor zone și a unei legislații de mediu din ce în ce mai restrictive, România a ajuns să aibă 2.394 de situri potenţial contaminate, arăta ANPM în ultimul său raport publicat și care vizează anul 2023. Cele provenite în urma activităților din industria petrolieră au ajuns la 1.493, înregistrând astfel o creștere de 177% la sfârșitul anului 2022. Finanțarea lucrărilor de investigare, evaluare și decontaminare este suportată de operatorul economic sau de deținătorul de teren, iar în cazul siturilor contaminate „orfane”, aceasta se face de la bugetul de stat prin bugetele autorităților care le administrează sau din fonduri UE. Din cauza exploatărilor miniere, la nivel național sunt afectate 24.432 ha, din care 23.640 ha excesiv afectate. Cele mai mari suprafețe se găsesc în județele Gorj (12.093 ha), Cluj (3.915 ha) și Mehedinți (2.315 ha).
Lucrările, nefinalizate după aproape 30 de ani
Începând cu anul 1998, prin 11 hotărâri de Guvern a fost aprobată închiderea definitivă, conservarea şi monitorizarea factorilor de mediu post-închidere a 556 de mine, amplasate pe teritoriul administrativ a 227 de comunităţi locale. În cadrul acestor obiective miniere funcționau 78 de iazuri de decantare, cu un volum total înmagazinat de 341,31 de milioane de metri cubi de steril şi o suprafaţă ocupată de circa 1.770 ha. De asemenea, funcționau 675 de halde miniere, cu un volum de 3.101,92 de milioane de metri cubi şi o suprafaţă ocupată de circa 9.260 ha. Pentru toate acestea trebuia asigurată închiderea, ecologizarea și punerea în siguranță, dar lucrurile sunt departe de a se termina, pentru că fondurile alocate au fost mereu subdimensionate. Acum se pune problema recuperării din aceste iazuri de decantare a materiilor prime, conform reglementărilor adoptate anul trecut pentru redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, dar încă suntem departe de acest moment.
Apar reguli mai stricte pentru supraveghere
Săptămâna trecută, Consiliul Europei a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la o directivă de instituire a unui cadru pentru monitorizarea solului în vederea îmbunătățirii rezilienței și a gestionării riscurilor asociate siturilor contaminate. Directiva va stabili, de asemenea, principii de atenuare a ocupării terenurilor, cu accent pe impermeabilizarea solului și îndepărtarea solului. „Solurile sănătoase stau la baza a 95% din alimentele pe care le consumăm, găzduiesc peste 25% din biodiversitatea din lume și reprezintă cel mai mare rezervor terestru de carbon al planetei. Totuși, solul este o resursă limitată și peste 60% din solurile din UE nu se află într-o stare bună. Acordul provizoriu menține obiectivul ambițios, neobligatoriu, de a obține soluri sănătoase până în 2050”, se arată într-un comunicat al Consiliului. Statele membre vor monitoriza mai întâi și apoi vor evalua sănătatea tuturor solurilor de pe teritoriul lor, astfel încât autoritățile din întreaga UE să poată oferi sprijin adecvat pentru prevenirea și combaterea degradării solurilor. Atât Consiliul, cât și Parlamentul au fost de acord cu privire la necesitatea realizării unui cadru de monitorizare solid și coerent, cu date comparabile. Acestea au convenit că statele membre vor stabili puncte de prelevare pentru monitorizare, pe baza unei metodologii comune la nivelul UE. De asemenea, colegiuitorii au convenit asupra primilor pași pentru monitorizarea PFAS (așa numitele „substanțe eterne”, extrem de persistente în mediu și în corpul uman) și a pesticidelor.
Citește pe Antena3.ro
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/sanatate-sol-situri-contaminate-zone-poluate-995251.html