Instabilitatea politică în care intră România riscă să lovească direct în economie și în buzunarele cetățenilor, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Avertismentul vine într-un moment în care economia mondială trece deja printr-una dintre cele mai dificile perioade din ultimii 20 de ani.
Primul efect se va vedea, cel mai probabil, pe piața valutară. Când nu știu cine conduce țara, ce taxe urmează sau ce legi se schimbă, investitorii tind să-și vândă activele în lei și să cumpere euro sau dolari. BNR va interveni, dar intervenția consumă miliarde și poate duce la dobânzi mai mari. Dacă criza se adâncește, euro s-ar putea aprecia semnificativ — iar efectele le vor simți toți.
Bursa de valori este deja afectată, cu scăderi semnificative înregistrate pe fondul îngrijorărilor legate de situația politică. Cei cu bani în fonduri de pensii private, Pilonul II, ar putea să-și vadă economiile erodate.
Statul se împrumută mai scump. Cine plătește nota?
Cel mai grav efect pe termen mediu ține de capacitatea statului de a se finanța. România are cel mai mare deficit bugetar din UE și are nevoie, în medie, de un miliard de euro pe săptămână pentru a-și acoperi cheltuielile. Într-o criză politică, creditorii percep un risc mai mare și cer dobânzi mai ridicate, cost care ajunge, în final, la contribuabili.
„Nu este exclus ca această criză să ducă, în cel mai negru scenariu, la o nouă creștere a TVA” , avertizează Negrescu.
Dacă instabilitatea se prelungește, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României devine acută: blocarea banilor europeni. Cei 10 miliarde de euro din PNRR, care ar trebui accesați până în august, sunt condiționați de adoptarea unor reforme. Fără un guvern stabil care să treacă legi prin Parlament, banii pentru autostrăzi, spitale și digitalizare riscă să rămână la Bruxelles.
Fără capacitate decizională deplină, nu pot fi tăiate cheltuielile inutile și nici nu poate fi îmbunătățită colectarea taxelor. Deficitul va crește, forțând viitorul guvern să ia măsuri mai dure, creșteri de taxe sau tăieri de investiții.
Inflație și înghețarea investițiilor private
O depreciere a leului ar scumpi automat tot ce importăm — alimente, electronice, combustibil — anulând o parte din progresele făcute în combaterea inflației.
Companiile care intenționau să deschidă fabrici, să angajeze sau să-și extindă afacerile vor intra în așteptare. Asta înseamnă mai puține locuri de muncă și o creștere economică mai lentă.
„O criză politică acționează ca o frână de mână trasă în timp ce mașina economiei încearcă să urce un deal” , rezumă analistul.„Cu cât frâna rămâne trasă mai mult, cu atât nota de plată, prin taxe mai mari, inflație sau lipsa modernizării, o suportăm cu toții.”
Negrescu subliniază că România nu se află momentan într-o criză economică propriu-zisă, ci într-o recesiune tehnică. Companiile s-au adaptat deja la contextul dificil. Pericolul real este o nouă criză de încredere, înghețarea investițiilor și scumpirea creditelor de care statul are nevoie urgent.