Precaritatea și instabilitatea continuă să predomine în sectorul cultural românesc, potrivit celei de-a treia ediții a studiului Re:form publicat de Centrul Cultural Clujean și inclus în raportul pentru 2025 publicat vineri. Datele indică o ușoară ameliorare față de edițiile anterioare, dar tabloul general rămâne îngrijorător: venituri mici, forme atipice de angajare și o criză tăcută de sănătate mintală în rândul profesioniștilor din cultură.
Studiul Re:form, ajuns la a treia ediție, analizează nivelul veniturilor, formele de angajare, condițiile de lucru, starea de bine și libertatea de expresie a lucrătorilor culturali din România. Față de edițiile anterioare, ediția 2025 include pentru prima dată un capitol dedicat exclusiv sănătății mintale și stării de bine a celor care activează în sector — un semnal că problema a depășit pragul de vizibilitate.
Datele au fost culese de la 321 de profesioniști culturali și prezentate public în cadrul Culture and Well-being Forum organizat de CCC în 2025, eveniment la care au participat aproximativ 150 de persoane din domeniile artei, sănătății publice și asistenței sociale.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 321 de profesioniști culturali și acoperă patru domenii: nivelul veniturilor și formele de angajare, condițiile de lucru, libertatea de expresie și — noutatea acestei ediții — starea de bine și sănătatea mintală. Ediția 2025 este prima din serie care abordează explicit burnout-ul, izolarea profesională și nevoia de sprijin psihologic în sector.
„Datele studiului au arătat o ușoară evoluție în ceea ce privește munca în sectorul cultural, însă precaritatea și instabilitatea continuă să predomine”, arată raportul.
Documentul identifică trei dimensiuni principale ale crizei: veniturile insuficiente și instabile, absența protecției sociale adecvate și presiunea psihologică acumulată în timp. Studiul formulează recomandări pentru elaborarea unor măsuri de sprijin pentru sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor culturali — inclusiv programe de consiliere, modele de lucru sustenabile bazate pe solidaritate și un echilibru real între viața profesională și cea personală. CCC a răspuns parțial acestor concluzii prin propriile programe: 60 de artiști și lucrători culturali au beneficiat de sesiuni individuale de mentorat în perioada martie–iulie 2025, cu patru ore de consultanță fiecare. Alte 13 persoane au participat la un laborator comunitar lunar, dedicat explorării unor practici sustenabile de lucru.
Includerea unui capitol despre starea de bine în ediția 2025 a studiului reflectă o schimbare de paradigmă în discursul despre munca culturală. Dacă în edițiile anterioare accentul cădea pe aspectele economice și contractuale, acum CCC recunoaște că burnout-ul, izolarea și lipsa sprijinului psihologic sunt probleme sistemice, nu individuale.
Recomandările studiului vizează atât factorii de decizie publică, cât și organizațiile culturale însele — invitând la testarea unor modele de lucru „regenerative și sustenabile”, bazate pe grijă reciprocă. Concret, CCC a organizat trei ateliere Re:form dedicate acestei teme, cu 46 de participanți în total.
Raportul nu prezintă date comparative față de edițiile anterioare ale studiului Re:form, ceea ce face dificilă cuantificarea exactă a progresului menționat. Expresii precum „ușoară evoluție” rămân necalibrate numeric. De asemenea, recomandările formulate în studiile anterioare nu sunt evaluate retrospectiv — nu se știe câte dintre ele au fost adoptate de instituții sau de factori de decizie.