Curtea de Apel Cluj a analizat apelul formulat de inculpat împotriva sentinței pronunțate de Judecătorie, prin care acesta fusese condamnat la 5 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, constând în nu mai puțin de 639 de acte materiale.
Instanța de fond a reținut că, în perioada iulie 2013 – februarie 2025, inculpatul a indus și a menținut în eroare persoana vătămată, promițându-i câștiguri importante din presupuse investiții realizate prin intermediul Băncii Naționale. În realitate, scopul acestuia era obținerea de bani pentru a-și susține dependența de jocuri de noroc.
Pentru a-și atinge scopul, inculpatul a recurs la un mecanism complex: a folosit identități și calități false, a invocat existența unor taxe fictive și chiar a simulat apeluri telefonice din partea unor presupuși reprezentanți ai băncii sau a unor „roboți” ai instituției, pentru a întări convingerea victimei.
În acest mod, victima a fost determinată să îi remită sume de bani în repetate rânduri, atât în numerar, cât și prin transferuri financiare, ajungând să contracteze împrumuturi de la bănci și persoane fizice pentru a susține așa-zisele investiții.
Deși inculpatul a recunoscut faptele în procedura simplificată, Curtea de Apel a apreciat că pedeapsa aplicată de prima instanță este corect individualizată, raportat la durata îndelungată a activității infracționale, numărul mare de acte materiale și consecințele produse asupra victimei.
În consecință, instanța de control judiciar a menținut soluția de condamnare, confirmând caracterul grav al unei escrocherii derulate sistematic, pe parcursul a peste 10 ani
Prejudiciul total a fost calculat la 1.428.984,32 lei, sumă la care se adaugă daune morale de 100.000 lei. Instanța a dispus și menținerea sechestrului asupra bunurilor inculpatului până la acoperirea integrală a prejudiciului.
Motivele pentru care s-au acordat daune morale de 100.000 lei
Daunele morale au fost acordate de instanță în considerareasuferinței psihice și a impactului grav asupra vieții personale a victimei , rezultate din modul de operare al inculpatului și durata foarte mare a infracțiunii.
Din motivarea instanței rezultă câteva elemente esențiale:
În acest context, instanța a apreciat că prejudiciul nu este doar material, ci șiprofund moral , motiv pentru care a acordat suma de100.000 lei cu titlu de daune morale , pentru a compensa suferința psihică și atingerea adusă demnității și echilibrului emoțional al victimei.